Usu di «GLI» mmeci di «GGHI»
L'usu dâ «GGHI» mmeci dû nessu «GLI» è nu finòminu tìpicu dâ lingua siciliana ma nta arcuni parrati siciliani cintrali s'attrova puru la «GLI».
Diffusioni[cancia | cancia la surgenti]
Li dui àrii principali unni s'attrova la «GLI» sunnu la parrata di Giurgenti (Sicilia cintrali) e la parrata di Enna-Caltanissetta (Sicilia cintrali puru) mentri s'usa la «GGHI» (macari scrittu «GHI») nta tutti l'àutri àrii di la Sicilia.
Rifirimenti ca ùsanu la «GLI»[cancia | cancia la surgenti]
- Vucabbulariu di Piccittu, 1950-1980 (porta tutti dui formi p'ammustrari li variazzioni lucali)
- Dizziunariu etimològgicu di Giarrizzo, 1989 (porta tutti dui formi)
- Dizziunariu sicilianu-talianu di Luigi La Rocca
- Dizziunariu di Luigi La Rocca, 2000
Rifirimenti ca nun ùsanu la «GLI»[cancia | cancia la surgenti]
- Grammàtica di Pitrè, 1870
- Vucabbulariu di Camilleri, 1998
- Grammàtica di Bonner, 2001
Ntâ littiratura siciliana[cancia | cancia la surgenti]
- Dî pruverbi siciliani cugghiuti di Giuseppi Pitrè:
- Megghiu muriri e lassari, chi campari e addisiari.
- Acqua d'agustu, ogghiu, meli e mustu.
- A Lupa di Gaitanu Cipolla:
- Chi c'èntranu i me figghi?
- Nnuccenti, figghi beddi!
Sicilianu standard usatu ntâ wikipedia[cancia | cancia la surgenti]
Raccumannamu d'usari la «GGHI» sarvu pi arcuni ccizzioni (palori taliani sicilianizzati ricentimenti).