Giuseppi Pitrè

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Giuseppi Pitrè
Giuseppi Pitrè

Giuseppi Pitrè (o Juseppi) (Palermu, 22 di dicemmiru 1841 - 10 di aprili 1916) fu un sicilianu allittratu cèlibbri, supratuttu pû sò travagghiu nta l'area dû folklori sicilianu. Avìa fattu li soi studî nnâ midicina, ma si ntrissau ô folklori di l'isula nta ogni aspettu e cu granni didicazzioni. Pitrè ideau e rializzau lu "Museu etnograficu sicilianu", chi asisti ancora oi 'n Palermu, e unni arricugghìu tuttu chiddu chi attruvau supra la cultura dû sò pòpulu.

Ntra lu 1871 e lu 1913 pubbricau la Biblioteca delle tradizioni popolari siciliane chi cumprenni vinticincu vulumi. (Talìa st'asempiu nicu dû vulumi IV: Folklori:Tutti Semu).

Stu nzemi di nueddi, liggenni, custumi, canti, pruverbi, jòcura e stori, pâ prima vota, difinìu la natura e li cunfini dû folklori sicilianu.

Ntô libbru Fàuli, nueddi e cunti pupulari sicilani trascrivi certi cunti e fàuli pupulari di l'èbbica, tra cui li cunti di Giufà.

N'autra opra pi cui Pitrè veni canusciutu è pâ Grammatica Siciliana (suttatitulata: un saggio completo del dialetto e delle parlate siciliane). Stu libbru (pubbricatu ntô 1875) nun vinni titulatu pricisamenti picchì la maggiuranza dû libbru nun si òccupa spicificamenti dâ grammatica siciliana. Lu libbru nn'avi tri parti:

  1. Teoria dei suoni, o la tiurìa dî soni, chi si tratta supratuttu dî canciamenti dî soni tra lu latinu e lu sicilianu;
  2. Teoria delle forme, o la tiuria dî formi. Sta parti si tratta bona e bonè dî formi grammatichi dâ lingua siciliana; e
  3. comu n'appendici, la littiratura siciliana (ma sulu chidda scritta ntô talianu).

Puru siddu sta grammatica vinni scritta ntô 1875, ancora riteni pirtinenza oi pû studiu dû sicilianu (viditi Cumpenniu Stilisticu).

Òpri[cancia | cancia la surgenti]

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]



Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2005

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina