Usu dâ «Č» pâ «C» duci
Arcuni cristiani scrìvinu la lìttira "Č" pi rapprisintari la "C" duci siciliana.
Diffusioni[cancia | cancia la surgenti]
Nuddu scritturi sicilianu famusu usau stu modu di scrìviri.
Asempi[cancia | cancia la surgenti]
Marceddu -> Marčeđđu
ecc.
Rifirimenti ca ùsanu palori cu sta "č"[cancia | cancia la surgenti]
Rifirimenti ca nun ùsanu palori cu sta "č"[cancia | cancia la surgenti]
- Grammàtica di Pitrè, 1870
- Vucabbulariu di Piccittu, 1950-1980
- Dizziunariu etimològgicu di Giarrizzo, 1989
- Vucabbulariu di Camilleri, 1998
- Dizziunariu di Luigi La Rocca, 2000
- Grammàtica di Bonner, 2001
Ntâ littiratura siciliana[cancia | cancia la surgenti]
- Dî pruverbi siciliani cugghiuti di Giuseppi Pitrè:
- Quannu lu voi è a lu maceddu, tutti cùrrinu cu lu cuteddu.
- La majuranza dî littirati siciliani ùsanu la «c» sìmprici.
Sicilianu standard usatu ntâ wikipedia[cancia | cancia la surgenti]
Raccumannamu di nun usari la "č" pi la "c" duci siciliana, e cunzidiramu lu sò usu comu n'erruri.