Freddie Mercury

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Freddie Mercury
Freddie Mercury ntâ performance dû 1977
Freddie Mercury ntâ performance dû 1977
Paisi d'origini:  Bannera dû Regnu Unitu Regnu Unitu
Gèniri:  Glam rock
Hard rock
Pop rock
Rock prugrissivu
Dance rock
Art rock
Arena rock
Heavy metal
Piriodu d'attivitati:  1969 - 1991
Strumentu:  Vuci
chianuforti
Tastiera
Clavicìmmalu
Chitarra
Sintetizzaturi
Casa discùgrafica:  Columbia, Polydor, EMI, Parlophone, Hollywood
Gruppi:  The Hectics
Ibex
Wreckage
Sour Milk Sea
Queen
Album:  39:   17 (2 da sulista, 1 postumu) studiu;   6 (3 postumi) live;   16 (tutti postumi, di li quali 5 ra sulista) raccolti
Situ Web:  Queenonline.com

Farrokh Bulsara, canusciutu comu Freddie Mercury (Zanzibar, 5 di sittèmmiru 1946Londra, 24 di nuvèmmiru 1991) fu nu musicista rock anglu-ndianu. Leader dê Queen, murìu di AIDS.

Nasciu a Zanzibar cu discinnenti parsi e inniani, Freddie Mercury fù funnaturi ntô 1970 di Queen, gruppu rock ngrisi ri cui fici parti nsinu a sò morti. È riurdatu pi lu talentu vucali e pâ càrica ri sinsualitati ca arrinisceva a dari ntê tiatri live. Pi lu gruppu scrissi canzuna famusi comu Bohemian Rhapsody, Crazy Little Thing Called Love, Don't Stop Me Now, It's a Hard Life, Killer Queen, Love of My Life, Play the Game, Somebody to Love e We Are the Champions. Nta l'anni uttanta accuminciau a cantari sulu, pubblicannu dui album, Mr. Bad Guy (1985) e Barcelona (1988), l'ùrtimu album fu scrittu nzemi a Montserrat Caballé, cantanti lirica spagnuola. A canzuni ca porta u nomu ru secunnu album addivintau a canzuni ri jòcura olìmpici ca si tinniru a Barcelona ntô 1992.

Malatu ri AIDS, s'ammalau ri purmunìa e muriu nu jornu cchìu tardu u missàggiu pubblicatu runni riceva ca era malatu. U 20 aprili 1992 fu urganizzatu u Freddie Mercury Tribute Concert, runni si unceru assaì cantanti munniali. U dinaru accumulatu nta sto concerto fu usatu pi criari a funnazziuni The Mercury Phoenix Trust, sta funnazziuni s'occupa ri sta gravi malatìa. Freddie Mercury è cuntatu come unu ri cchìu granni artisti ra storia ru rock; ntô 2008 a rivista Rolling Stone u misi nnû 18° postu da classifica ri megghiu 100 cantanti ri sempri. L'annu cchìu tardu, Classic Rock, u misi nnû 1° postu comu u megghiu cantanti rock.

Biugrafia[cancia | cancia la surgenti]

Infanzia[cancia | cancia la surgenti]

A casa natali ri Freddie Mercury a Stone Town.

Freddie Mercury nasciu ntô Government Hospital ri Stone Town, quarteri ri Zanzibar, nna l'Africa urintali, tempu fa culonia ngrisi, ùoggi statu ri Tanzania, luntanu 25 chilometri ra costa ra Tanganika, runni criscìu. Sò matri e sò patri, Bomi e Jer Bulsara, facìanu parti ri l'etnia parsi e ri riliggiuni zoroastriana, riliggiuni assai diffusa 'n Asia e Persia. Iddi eranu nati 'n Gujarat, nnû statu ri l'Innia ri punenti, luntana cchìu assai ri 1.000 chilòmitri da Nova Delhi, foru fuizzati a canciari nazzioni pi annari 'n Africa a causa ru travagghiu ru patri. A famigghia era furmata puru ra figghia cchìu nica, Kashmira, nata ntô 1952. U nomu ra famigghia scinneva ra citati ri Bulsar (ùora si chiama Valsad), sta citati s'attruva a sud ro Gujarat.

Quannu Freddie Mercury avìa 8 anni, u 4 di frivaru 1954, accuminciau a sturiari 'n St. Peter's Boys School, na scola privata ngrisi 'n Panchgani, ntô statu ri Maharashstra (Innia), vicinu Bombay. Fu nta sto pirìudu ca accuminciau a farisi chiamari “Freddie”. Si fici subbitu taliari pi la sò abbilitati artistica, era assai bonu a pittari (fu propriu iddu, anni cchìu avanti, a pittari u simmulu dê Queen), pràticava puru assai sport, curreva e facìa pugilatu, arrinisciu a junciri boni livelli puru nta l'hockey su pratu e nna lu tennis ra tavulu.

U presiri ra sò scola s'addunau subbitu ri la sò abbilitati musicali, addicirennu ri scriviri na lìttira a sò matri e sò patri pi suggiriri d'aumintari a ritta minsili pi fari pigghiari lizzioni musicali a Freddie. Quannu avìa 12 anni, mentri sturiava a scola, Freddie Mercury fici a sò prima spirènza musicali, furmannu nzemi a 4 cumpagni (Derrick Branche, Bruce Murray, Farang Irani e Victory Rana) i The Hectics, u gruppu sunau pi 4 anni (1958-1962), sunannnu u chianuforti e canzuni ri Cliff Richard e Little Richard. Freddie Mercury lassau a scola lu 25 di frivaru 1963, picchì nun arrinìsciu a supirari l'esami r'ammissioni pi la dicima classi, fu furzatu a canciari scola, cuntinuannu a sturiari 'n St. Mary's School, na citati di Bombay.

L'arrivo in Inghilterra[cancia | cancia la surgenti]

Passau a sò picciuttanza 'n Innia nzemi a sò nonna e sò zia, pi dopu fari ritornu 'n Zanzibar, ntô 1964, quannu avìa 18 anni, sappi a spustari ca famigghia in nglaterra pâ guerra ca c'era 'n Zanzibar. A guerra fici nasciri u statu ri Zanzibar. Sinni eru a stari a Feltham, nnô Middlesex, vicinu l'aeroporto di Heathrow, luntanu 25 chilometri da Londra. Freddie cuntinuau a sturiari o pulitecnicu ri Isleworth, oltri a sturiari arti, travagghiau pi na sirvizza ri catering 'n l'aeroportu ri Heathrow, pi poi travagghiari n nu magasenu ri commerciu 'n Feltham.

Ntâ primavìera dû 1966 pigghiau u massimu ri voti nna l'isami d'arti dû politecnico ri Isleworth, stu risurtatu ci retti l'uccasioni ri sturiari 'n Ealing Art College ri Londra, cca sturiau “arti e design graficu”, stannu nnô quarteri ri Kensington. Mentri sturiava, Freddie criau na linia ri abbigghiamentu e scrissi articoli pi alcuni jurnali londinisi. Nta sto pirìudu sculasticu canuscìu Tim Staffell, sò cumpagnu ri corsu e cantanti ri Smile, gruppu musicali ri cui facìanu parti puru Brian May e Roger Taylor; Freddie circau ri trasiri nnô gruppu comu secunnu cantanti, ma nun c'arrinìsciu. Freddie taliava tantu i Smile, eranu i sò amici e spissu java nnî spittaculi ri iddi, ritruvannusi spissu r'arrìeri i quinti pi ddari cunsigghi o gruppu: “Siti bravi picciotti, ma avissivu a fari chistu e chist'avutru...”.

Na via ri Kensington, quarteri ri risidenza ri Bulsara e di sò amici nnâ fine ri l'anni sissanta.

Doppu u diploma pigghiatu 'n l'Ealing Art College, Freddie trasiu nnô gruppu musicali ri l'Ibex. Picca jorni dopu u primu ncontru cu gruppu, Freddie mparau tutti i canzuni; u sò primu spittaculu comu cantanti fu u 23 di austu 1969, a Boston. Picca jorna doppu, li Ibex ficiru nu spittaculu all'apertu, nnô Queen's Park ri Bolton; doppu u gruppu turnau 'n Londra, runni accuminciau a travagghiari nzemi a Freddie pi quarchi nova canzuni. Stu pirìudu fu difficili ecunomicamenti, sia pi lu gruppu ca pi Freddie, sia pi li Smile; i musicisti passavanu a maggiur parti ru tempu nzemi na nichi abbitazzioni, durmennu n'terra e sunannu musica finu a tardu. Freddie e Roger Taylor, pi mutivi ecunomici, accuminciarunu a vinniri abbigghiamentu usatu 'n Kensington Market. L'urtimu spittaculu ri l'Ibex fu u 9 di sittèmmiru 1969 'n The Sink, nu nicu club ri Liverpool. Chidda sira, u gruppu ri Smile stavanu sunannu nnâ stissa citati; sicunnu alcuni giurnalisti, Roger Taylor i Brian May nvitarunu Feddie n'capu u palcu pi sunari cu iddi.

Nna l'ultimi misi rô 1969, Freddie canciau u nomi ri l'Ibex, chiamannuli “Wreckage”, cuminciannu a scriviri pi lu gruppu assai canzuni, tra cui Stone Cold Crazy, 5 anni cchiù tardu, ntô 1974, a canzuni fu misa r'intra u terzu album ri Queen, Sheer Heart Attack, ri sta canzuni c'è puru na virsiuni cantata rô gruppu rock miricanu “Metallica”, ntô 1991. Pirò, nuddu ri sti canzuni scritti, tranni la canzuni “Green”, fici successu, a causa ra mancanza ri ufferti nnî locali, u gruppu si lassau. Freddie nun si fici pigghiari ra tristizza, turnau a criari un novu gruppu e arrispunniu o missàggiu scrittu da lu gruppu ngrisi Sour Milk Sea nnô giurnali Melody Maker. Stu gruppu arristau curpitu ra vuci ri Freddie e diciseru ri fallu trasiri nnô gruppu. Iddi cantavanu puru 3 voti a simana, ma l'unicu spittaculu ri cui si sapi ra prisenza ri Freddie è chiddu ca si tinni a Oxford, nto marzu 1970. Freddie avìa assai criativitati musicali, ma era puru assai arruganti, chistu causau sciarri dintra u gruppu, Gallop e Chesney, doppu anni d'amicizia, si sciarriarunu, finu a dicidiri ri lassari u gruppu.

Anni settanta[cancia | cancia la surgenti]

Freddie Mercury duranti u cuncertu a New Heaven nnô nuvèmmiri 1977

Duranti stu pirìudu, i Smile ri Brian May e Roger Taylor stavanu rigistrannu e pubblicannu u primu singulu, "Earth/Step On me"", ca fu rigistratu nne Trident Studios e pubblicatu ntô maiu rô 1969 ra Mercury Records. A canzuni niscìu nta mèrica, ma nun fici u successu ca u gruppu spirava, pi sta raggiuni, Tim Staffell, cantanti ri Smile, abbannunau u gruppu pi cantari nzemi a li Humpy Bong. Quannu Freddie vinni a sapiri ru lassamentu ri Smile, si presentau da Brian May e Roger Taylor dicennu: “Amunì, nun putiti rinunciari. Vogghiu cantari!”. Scunchiuti pi li fallimenti musicali, si cummìnceru a furmari un novu gruppu; nto l'aprili 1970, Freddie pigghiau a dicisioni ri chiamari u gruppu “Queen”. Subbitu lu gruppu circau nu bassista. Nnô stissu piriodu, Freddie accuminciava a farisi chiamari Freddie Mercury, dicisioni pigghiata quannu scrissi a canzuni "My Fairy King". Ntô 1970, Brian May fici canusciri Mary Austin a Freddie, i dui addimurarunu nzemi pi 7 anni. Freddie Mercury, Brian May e Roger Taylor cantarunu nzemi pâ prima vota 'n Truro, pi nu spittaculu ri binificenza pi la Cruci russa. U gruppu fu cumplitatu ntô 1971 ra John Deacon, nnô stissu annu u gruppu fici u primu tour 'n Curnuvagghia, pi pigghiari cchiù cunfirenza ca chiazzata. Ntô 1972, Mercury, grazzi a sò aduccazzioni comu graficu, pittau u simmulu dê Queen, pittau stu simmulu picchì vulìa pi lo sò gruppu “un simmulu ru pirìudu”, pigghiau comu spuntu u stemma riali ngrisi. Nnô simmulu sunnu rapprisintati i signa zudiacali ri 4 cumpunenti ru gruppu; 2 liuni (Roger Taylor e John Deacon), 1 granciu (Brian May) e 2 fati bianchi (Freddie Mercury). Un annu cchìu tardu niscìu u primu album ru gruppu, Queen, cu canzuni registrati nnî studi ri De Lane Lea Studios.

Nnî primi anni sittanta, Freddie accuminciau a capiri megghiu u propriu orientamentu sissuali, duranti na ntirvista dû dicèmmiru 1974 u giurnali New York Musical Express rissi: “Sugnu gay comu na giunchigghia”. Nta sto pirìudu, vistia abiti ra stilista Zandra Rhodes, cu capiddi longhi e ugna pittati. Pi sta raggiuni, i primi anni di Queen foru stravacanti, Freddie e Brian May si prisintavanu truccati e vistuti 'n jancu o nivuru e chiuivanu i spittaculi lanciannu rosi a genti, oppuru bivennu champagne e cantannu God Save the Queen, l'innu nazziunali ngrisi. Pi sta raggiuni arrinisciu a custruiri nu forti liami ca genti, a genti fu curpita ri l'entusiasmu e ri l'enirgia ru gruppu, spiciarmenti ri Freddie, ca li coinvolgeva duranti li spittaculi.

I primi album rû gruppu ficiru piacìri a critica, a cosa fici aumintari a pupularitati di Queen; u disìu ri Freddie pirò era chiddu ri canciari u cchìu pussibili u stili musicali rû gruppu, vulennu utilizzari divirsi gèniri musicali. Ntô 1975 fu pubblicatu A Night at the Opera, ca fici divintari famusi i 4 cumpunenti rû gruppu. A canzuni Bohemian Rhapsody divintau u simmulu dâ creativitati rû gruppu e ri Freddie, ca a scrissi; pi la rigistrazzioni di sta sula canzuni ci fu bisognu ri 3 simani, ri cui 1 pâ parti vucali cintrali. Ntô 1976, duranti A Night at the Opera Tour, i Queen visitarunu u Giappuni, a sò cultura nfruenzau assai Freddie. Nni l'anni cchiu tardu, Mercury scrissi i cchìu mpurtanti canzuni di Queen, comu Somebody to Love (A Day at the Races, 1976), We Are the Champions (News of the World, 1977), Don't Stop Me Now (Jazz, 1979), Crazy Little Thing Called Love (The Game, 1979).

Anni uttanta[cancia | cancia la surgenti]

Ntô 1980, Mercury canciau tantu u sò aspettu, tagghiànnusi i capiddi e facennusi crisciri i baffi, secuennu a moda ritta “Castro clone”, moda jiccata ri quarchi omusissuali rû pirìudu. Sta trasfurmazzioni nun piacìa ai fan, ca mannavanu o cantanti rasoi ra varba usa e getta. U 1981 fu n'annu i passaggiu; Freddie viviu a Mònacu, 'n Girmania, ddà a sò vita nutturna nun canciau tantu, nun arrinisceva a travagghiari picchì nun era “quasi mai n statu psicologicu bonu”.

 fini rô 1982, i Queen, dopu u successu rô The Game Tour e rô Hot Space Tour, pigghiaru a dicisioni ri spàrtirisi pi nu certu pirìudu; chistu fu causatu râ dilusioni ri fan, così puru ru gruppu, pi la qualitati ri l'album Hot Space, runni nun si ricanuscevanu, sia picchì dintra u gruppu si stavanu criannu assai sciarri. I 4 cumpunenti accuminciarunu accussì i pruggetti sulisti; Mercury, c'avìa già pinsatu tra l'anni sittanta e l'anni uttanta ri pubblicari nu album propriu, travagghiau nzemi a Giorgio Moroder, cumpusituri e arrangiaturi talianu spicializzatu 'n musica dance, pi la nova culonna sunora di lu film Fritz Lang Metropolis. Cu iddu scrissi a canzuni Love Kills, u sò primu singolo da sulista, ca arrivau o 10° postu ntâ classifica ngrisi.

Doppu li prugetti sulisti, i Queen s'arritruvarunu nna l'austu 1983, rigistrannu The Works (Queen). Accuminciarunu poi na serie ri longhe tournée n tuttu u munnu, comu u The Works Tour; ntâ u 12 e u 19 jinnaru 1985, u gruppu participau o Rock in Rio, runni sunau davanzi a 250.000 pirsuni n dui sirati; tra li mumenti cchiù mpurtanti ci fu u duettu tra Mercury e li fan duranti a canzuni Love of My Life.


U 13 di giugnettu 1985 pigghiaru parti ô Live Aid, nnû cuncertu ri binificenza criatu da Bob Geldof ca vitti a prisenza di cchìu mpurtanti artisti rû munnu, p'aiutari a genti ri l'Etiopia, curpiti da na gravi puvirtati e fami. I Queen cantarunu ô Wembley Stadium ri Londra pi 20 minuti; cantanti, giurnalisti e i 72.000 pirsuni ri Wembley dissiru ca fu na ri l'esibizzioni migghiuri ri sempri, Freddie Mercury addivintau “l'insuperabile frontman”.

U 29 di aprili rû stissu annu nisciu u primu album da sulista ri Freddie, Mr. Bad Guy, u discu era pop e dance; stu primu travagghiu, prudottu da Reinhold Mack, avìa puru canzuni scritti ra Freddie, ca avìanu a èsseri misi nnô discu di Queen “The Works”, ma ca furunu misi i parti ru gruppu, comu i canzuni Made in Heaven, I Was Born to Love You, Man Made Paradise e There Must Be More to Life Than This. Living on My Own fu a canzuni cu cchiu successu ru discu, ca nun fici tantu successu, arrivau pirò o 6° postu ntê classifichi ngrisi pi ristarici 23 simani; n mèrica Mr. Bad Guy arrivau sulu o 159° postu.

U 6 giugnu 1986 i Queen accuminciarunu a Stoccolma u Magic Tour, ca fu a tournée cchiù granni e spittaculari. Nta 26 dati, u gruppu arricùgghiu circa 1 miliuni ri pirsuni; l'11 e 12 lugliu riturnarunu a sunari ô Wembley Stadium, ravanzi a 70 mila pirsuni pi rui jorni, sti rui dati addivintarunu i cuncerti cchiu famusi e canusciuti ru gruppu. Nta sti concerti Freddie Mercury era vistutu cu na bunaca gialla ca addivintau nu sìmmulu dû cantanti. Freddie finìa i spittaculi cu God Save the Queen, vistutu da re, cu pilliccia e curuna. L'urtimu spittaculu rû gruppu fu u 9 austu nnô Knebworth Park; chistu fu l'urtimu spittaculu ri Freddie Mercury, runni cantau ravanzi a 120.000 pirsuni.

Nnô stissu annu, Mercury partecipau a scrittura dû musical Time di Dave Clark, scrivennu e partecipannu a Time e In My Defence. L'annu doppu pubblicau comu singulu a canzuni ri The Platters, The Great Pretender, pubbricata comu singulu nnô misi ri frivaru, arrivannu o 4° postu râ classifica ngrisi. Nnâ primavera ru 1987, i medici scuprirunu ca Freddie era malatu ri HIV, senza canusciri mai cu pricisioni ra cui pigghiau la malatìa. Nunustanti chistu, u cantanti rissi ri essiri risurtatu nigativu o test. Ntô 1988 fu pubblicatu u discu Barcelona (canzuni), ca Freddie scrissi nzemi a Montserrat Caballé, supranu spagnuola canusciuta nnô maiu rô 1983, duranti n'abballu 'n màscara ntâ Royal Opera House; stu discu rapprisintava u disiu ru cantanti ri avvicinarisi nnô munnu ri l'opera, generi musicali ca iddu avia utilizzatu pi la canzuni Bohemian Rhapsody. Barcelona vinni acclamata da li giurnali, ma a canzuni si firmau a l'8° postu ra classifica ngrisi, arriniscennu pirò a truvari maggiuri successu n Spagna. A canzuni Barcelona addivintau ntô 1992 l'innu ufficiali di Jochi dâ XXV Ulimpiadi ri Barcellona, fu pi sta raggiuni ca fu scritta.

L'urtimi anni ri vita e la morti[cancia | cancia la surgenti]

Mercury ammucciau u sicretu dâ sò malatìa puru all'avutri membri di lu gruppu nfinu o 1989, quannu dicisi di fari accirtamenti clinici cchiu pricisi; nta sti esami, ci livaru anticchia ri peddi ra spadda sinistra, runni si vitti a sò pusitivitati a la malatìa di l'HIV. Doppu qualchi tempu ci fu diagnusticatu l'AIDS. Sicuru ra malatìa, rissi a lu gruppu quali eranu i sò condizzioni ri saluti.

A Garden Lodge, l'abbittazioni ri Freddie Mercury a Earls Court, Kensington, Londra

Freddie abbannunau a sò vita pubbrica, nun furunu urganizzati cchiu cuncerti, dicennu ca n'omu ri 40 anni nun putìa satari e cantari n capu un palcu n calzamagghia e ca vulia rumpiri u binomiu album-tour. Alcuni jurnali accuminciarunu a cririri ca lu cantanti fussi malatu; sti suspetti arrivarunu da lu sò aspettu, da lu fattu ca lu gruppu nun facìa cchiu cuncerti e da li cunfissioni di quarchi amanti ru cantanti pubbricati ntê pàggini di jurnali ngrisi dû tempu. Si ficiru sempri cchiù rari li sò apparizzioni pubbrichi e Mercury si rintanava sempri cchiu assai ntra Garden Lodge, a sò villa ri Earls Court, a Londra, custata 4 miliuna ri sterline.

U 18 di frivaru 1990, pi riciviri un premiu pi lu cuntribbutu di Queen â musica ngrisi a li BRIT Awards, Freddie Mercury fici a sò ùrtima apparizzioni n diretta. I nutizzi su la malatìa ri Freddie aumintavanu, spiciarmenti doppu la morti ri Nikolai Grishanovich, lu sò amanti, u gruppu fici diffunniri un missàggiu ufficiali, runni dicìanu ca Freddie nun stava mali. Pocu doppu, Mercury si spustau a Montreux, 'n Svìzzira runni affittau n'abbitazzioni, a “Duck House”. A sò urtima parizzioni fu chidda rû vidiu râ canzuni These Are the Days of Our Lives, runni u cantanti spuntava assai màuru; u vidiu râ canzuni, ca facìa parti rû discu “Innuendo”, fu mannatu ntâ tilivisioni sulu doppu a sò morti, comu avìa dicisu iddu. Mercury purtau avanti u sò travagghiu, rigistrannu canzuni, puru si la malatìa u stancava e lu purtava a ripusari tanti uri o jornu; sulu un misi prima râ sò morti sappi a firmari ri cantari, pi prublemi cu li purmuni. Dissi a li membri rû sò gruppu ri cuntinuari a sunari e ri finiri ri rigistrari i canzuni. La sò urtima canzuni fu "Mother Love", rigistrata nna l'uttuviru 1991.

Freddie turnau 'n nglaterra i primi ri nuvèmmiri 1991, pi stari vicinu a sò famigghia. Cca vinni suttapostu a quàlchi cura palliativa, cu midicinali ca arrivavanu ammucciuni a sò casa; u cantanti pirò addivintau sempri cchiu dèbbuli. Nna li sò urtimi jorni ci furunu gruppi ri jurnalisti ca stavanu fora rû purtuni dâ sò villa. U 22 di nuvèmmiru 1991, Mercury chiamau u manager di Queen, Jim Beach, nnâ sò casa di Earls Court, pi scriviri nu cumunicatu ufficiali, ca vinni ratu a li jurnalisti u jornu doppu:

«... Vogghiu cunfirmari ca sugnu risurtatu pusitivu o virus ri l'HIV e ri aviri pigghiatu l'AIDS. Cunsidirai oppurtunu tèniri risirvata sta nfurmazzioni nfinu a stu mumentu pi protèggiri la privacy ri quanti mi stannu vicinu. Ma ùora arrivau u mumentu ca li mè amici e li mè fan ri tuttu u munnu canuscinu a viritati e speru ca tutti si possanu ligari a mia, ai duttura ca mi stannu sicuennu e a chiddi di lu munnu nteru nnâ battagghia contra sta tirribili malatìa...»

U Kensal Green Cemetery, postu runnu si tenniru i funirali ri Freddie Mercury

24 uri doppu stu missàggiu, Mercury muriu a li 18:48 rû 24 di nuvèmmiru 1991 a l'etati ri 45 anni; a causa ufficiali ra morti fu na purmunìa aggravata ra cumplicazzioni duvuta a la malatìa. U funirali, ca si svurgìu o Kensal Green Cemetery, fu cilibratu ra nu sacirdoti zoroastriano; secunnu li sò ntinzzioni, Mercury fu crimatu e li sò cìniri dati a Mary Austin, ca li sparsi prubabirmenti nnô lacu di Ginevra. Tra li 35 pirsuni prisenti a funzzioni, oltri i familiari puru i cumpunenti rû gruppu John Deacon, Brian May e Roger Meddows-Taylor, u sò cumpagnu Jim Hutton e li cantanti Elton John, Michael Jackson e David Bowie. Ntô tistamentu, u cantanti lassau a mità rû sò patrimoniu, 10 miliuna ri sterline, a Mary Austin, u restu rû patrimoniu fu spartutu tra li genitori e la soru Kashmira Bulsara-cooke. Lassau puru 500.000 mila sterline o cocu Joe Fanelli, 500.000 a l'assistenti pirsunali e amicu Peter Freestone, 100.000 o sciafferru Terry Giddengs e 500.000 a Jim Hutton; a iddu accattau nu tirrìenu a Carlow, sò cittati natali n Irlanda, runni fici custruiri na casa, runni iu a viviri ntô 1995, fino a sò morti, ntô 2010.

Freddie Mercury Tribute Concert e pubbricazzioni postumi[cancia | cancia la surgenti]

Axl Rose fu unu ri chiddi ca ficiru parti ru Freddie Mercury Tribute Concert

Doppu aviri supiratu u luttu ra scumparsa rû cantanti, nnô frivaru 1992 u restu rû gruppu annunciau, duranti u BRIT Awards, u disìu d'urganizzari un granni spittaculu pi riurdari a vita e a carriera rû cantanti. U Freddie Mercury Tribute Concert si tinni u 20 di aprili 1992 o Wembley Stadium ri Londra e vitti a prisinza ri numirosi artisti ntirnazziunali comu Tony Iommi, Metallica, Guns N' Roses, David Bowie, Roger Daltrey, Robert Plant, George Michael, Zucchero, Elton John, Lisa Stansfield, Annie Lennox, Liza Minnelli, Extremee Def Leppard; i 72.000 biglietti fineru doppu menu ri 6 uri, u spittaculu vinni taliatu puru ra un miliardu ri pirsuni nnâ televisioni. U spittaculu fu mpurtanti pu fattu ca richiamau l'attinzzioni rû munnu pi l'AIDS; u guaragnu rû spittaculu fu datu n binificenza pi dari vita a l'associazzioni The Mercury Phoenix Trust.

U 16 di nuvèmmiru 1992, quasi un annu doppu a morti ri Freddie Mercury, niscìu The Freddie Mercury Album (The Great Pretender nna li Stati Uniti dâ Mèrica), ntâ raccolta di cchiu famusi canzuni ru cantanti. L'annu doppu niscìu Remixes, nna compilation di 6 pezzi uriginali remixati d'avutri artisti. U 7 di nuvèmmiru 1995 vinni nveci pubblicatu u discu Made in Heaven, l'urtimu album di Queen e u cchiu vinnutu in nglaterra; u discu cuntinìa l'urtimi canzuni ri Mercury, rigistrati pocu prima ri moriri, comu A Winter's Tale, You Don't Fool Me e Mother Love, urtima canzuni da iddu cantata, ca pari u cantanti appi a rigistrari assittatu a causa di lu statu ca la malatìa avìa criatu. All'inizziu di l'anni 2000 vinni pubblicatu Freddie Mercury Solo Collection, a cchiu granni raccolta ri matiriali 'n sò riordu. U 5 di sittèmmiru 2006, nzemi o sò 60° cumpliannu, fu misu 'n commercio Lover of Life, Singer of Songs: The Very Best of Freddie Mercury Solo, cumprinnenti 2 CD e 2 DVD; a stu prugettu si iùnciu u libbru “Freddie Mercury: A Life, In His Own Words”, runni, cu ntirvisti e cumunicati, Freddie cunta a sò vita.

Stili e nfruenzi musicali[cancia | cancia la surgenti]

Mercury fici viriri subbitu l'intiressi ca pruvava pi la musica, crisciu cu la sunoritati urintali dâ cantanti Lata Mangeshkar, stidda ri Bollywood, chi canusciu quannu stava 'n Innia. Doppu ca si spustau a Londra, canusciu a musica rî cchiu granni cantanti rû munnu; tra chiddi ca iddu amava c'eranu Jimi Hendrix, John Lennon, Robert Plant e Elvis Presley, apprizzava puru Jim Croce i Eric Clapon. Ri Hendrix, Freddie rissi accussì:

« Jimi Hendrix è assai mpurtanti. È lu mè idolo. In quarchi modu, riassumi, cu la sò performance live, tutti l'aspetti rû travagghiu di na rock star. Nun si pò paragunari a nuddu. Nuddu è comu iddu. Nuddu po' pigghiari u sò postu.»

Freddie Mercury era attrattu puru râ cantanti e attrici Liza Minnelli, na vota rissi: “Na ri mè primi nfruenzi artistichi fu Cabaret. Mi piaci Liza Minnelli, u modu cu cui ntirprita i sò canzuni è pura enìrgia”. Elvis Presley fu mpurtanti pi Freddie, ca scrissi Crazy Little Thing Called Love, canzuni srivuta nnô stili rockabilly, duranti li spittaculi u gruppu ngrisi sunava canzuni ri Elvis, comu Jailhouse Rock, e (You're So Square) Baby I Don't care. Tra li gruppi musicali, vinni nfruinzatu râ gruppi comu Led Zeppelin, The Beatles, Rolling Stones, Black Sabbath The Who. U stili glam rû cantanti e puru di lu gruppu, fattu ri vistita strani, occhi truccati e ugna pittati, nascìu ntâ fini ri l'anni sittanta, stu stili appi comu rapprisintanti David Bowie e T. Rex, artisti a cui s'aspirava u gruppu.

Ntô pirìudu râ sò carriera, Mercury, comu cantanti di lu gruppu musicali, tuccau divirsi tipi ri musica rock, comu lu rock prugrissivu, l'art rock e lu glam rock, pigghiannu spuntu puru da avutri geniri musicali, passannu da l'hard rock o pop rock, da l'arena rock a l'heavy metal o rock psichedelicu. Pruvau puru geniri musicali luntani di la sò rarici musicali, comu blues, dance rock, gospel, ragtime, funk, folk, musica classica e, cchiù raramenti, punk rock, vaudiville, rock sinfonicu, rockabilly, dixieland e calypso. Pi quantu riguarda nveci a carriera sulista ri Mercury, Mr. Bad Guy è caratterizzatu, rispettu a li dischi di Queen, di suona pop, disco e dance, cu l'utilizzu di lu sintitizzaturi. U discu Barcelona nveci vitti a prisinza di lu geniri operatic pop, di l'opera rock e di l'opera, grazzi a prisinza râ cantanti lirica Montserrat Caballé.

Carattiristichi artistichi[cancia | cancia la surgenti]

Prufilu vucali[cancia | cancia la surgenti]

A vuci naturali ri Freddie Mercury era rî tipu baritunali, cantava comu nu tinuri liggìeru, ma u fumu fici divintari a sò vuci cchiu putenti, facennula avvìcinari a chidda di nu tinuri liricu. U biugrafu David Bret rissi ca la vuci ri Mercury rinisceva a fari “scali musicali n picca battuti, passannu ra nu ruggitu rock gutturali a nu acutu puru e pulitu, na coloratura perfetta”. Doppu la morti, Montserrat Caballé rissi ri iddu: “A sò tecnica era mpressionanti. Nun avìa probbremi ri tempu, cantava cu nu sensu dû ritmu ncisivu, sciddicannu ra nu rigistru vucali all'avutru sinza sforzu. Avìa granni musicalitati. U sò fraseggiu putìa èssiri suttili, delicatu e duci o cchiu energicu e dicisu. Arrinisceva a truvari u timbru giustu, a giusta sfumatura esprissiva pi ogni parola.”

L'estinzzioni vucali ri Freddie Mercury, cu farsettu

L'upinioni pi quantu riguarda a riali purtata di la sò capacitati canora su divirsi. Quarchi fonti rici ca sò vuci era fora a scala ri noti ri l'intirvallu nurmali, arrivannu a quattru uttavi cu l'aiutu rû farsettu; avutri ricinu ca eranu cchiu avuti, Freddie Mercury avìa pobbremi ri saluti, a causa rî noduli e cordi vocali, era custrettu a cantari utilizzannu noti cchiu bassi. È pussibili ca i longhi tour cu li Queen pruvucarunu avutri pobbremi. Montserrat Caballé dissi ca la vuci ri Freddie era ri quattru uttavi, dicennu ca la sò vuci s'allungava rô fa râ prima uttava o fa râ quinta (F2 – F6 n'annutazzioni ngrisi), arrivannu o fa dâ quarta uttava (F5 na nutazzioni ngrisi) a vuci china, nuta pigghiata nnâ canzuni "All God's People".

Freddie Mercury è cunsidiratu unu ri cchiu granni artisti râ storia dû rock; ntô 2008, u magazine miricanu Rolling Stone u misi o 18° postu nnâ classifica ri megghiu cantanti ri tutti i tempi, mentri Classic Rock, ntô 2009, u misi o 1° postu tra li cantanti rock. Secunnu u sundaggiu ngrisi fattu ntê primi anni 2000, runni vutarunu 600.000 pirsuni, Freddie Mercury s'attrova o 6° postu comu u megghiu cantanti ri tutti i tempi. All Music rissi ca a sò vuci è “una ri cchiu granni vuci ri tutta a musica”. Nnô sittèmmiru 2010, nu sundaggiu fattu tra li fan rock, numinau Freddie “Gretest Rock Legend Of All Time”, “a cchiu granni ligginna rock ri tutti i tempi”, davanzi a Elvis Presley, Davis Bowie, Jon Bon Jovi, Jimi Hendrix i Ozzy Osbourne. U cantanti ri Queen arrivau o 2° postu nnâ classifica ri MTV ru 2003 “22 Greatest Voices in Music”, r'arreri a Mariah Carey, nnâ sundaggiu di la stazzioni radiu Planet Rock ro 2009 “The Top 40 Greatest Voices in Rock”, arrivau o 2° postu, r'arreri a Robert Plant. Ntô 2011, i litturi râ rivista New Musical Express e râ rivista Rolling Stone, misiru Freddie Mercury o 2° postu ri megghiu cantanti ri tutti i tempi.

Cumpusituri[cancia | cancia la surgenti]

Pi li numirusi canzuni ri successu ra iddu scritti, a Mercury veni ricanusciutu u talentu, oltri ca nu cantu, puru nnô scriviri canzuni. Ntô 2002 Bohemian Rhapsody fu eletta da lu Guinness Book of Records comu a megghiu canzuni ngrisi ri tutti i tempi, ntô 2004 a canzuni trasiu nnô Grammy Hall of Fame, ntô 2009 puru We Are the Champions ci trasiu, sta canzuni veni nnicata comu a megghiu canzuni rû munnu. Ri 180 canzuni scritti di Queen, u cantanti scrissi 51 canzuni, fu chiddu ca ni scrissi cchiu assai nnô gruppu, 10 canzuni su 17 prisenti nnô discu “Greatest hits I”, sunnu stati scritti ra Mercury: Bohemian Rhapsody, Seven Seas of Rhye, Somebody to Love, Good Old-Fashioned Lover Boy, We Are the Champions, Bicycle Race, Don't Stop Me Now, Crazy Little Thing Called Love i Play the Game.

Freddie Mercury ca sona na chitarra

A carattiristica principali râ sò attivitati ri scritturi era u fattu ca canciava assai stili ri musica; ntô 1986 rissi: “Odiu fari i stissi cosi cchiù voti. Mi piaci taliari comu cancia a musica, u cinima, u tiatru e mettiri l'elimenti ca carattirizzanu ognunu ri iddi.” Rispettu a avutri cantanti famusi, Freddie Mercury era apertu a criari canzuni cumplessi, comu Bohemian Rhapsody, canzuni cu n'articulata struttura ri basi e na diffusa prisinza ri accurdi, o cuntrariu di canzuni ca ripitianu simprici suoni comu Crazy Little Thing Called Love. Freddie Mercury scrissi assai canzuni cumpricati sutta u puntu ri vista armonicu e musicali, iddu stissu rissi ca “arrinisciu a stentu a leggiri a musica”.

Musicista[cancia | cancia la surgenti]

Mercury, a pàrtiri ra quannu avìa novi anni, pigghiau lizzioni ri chianuforti 'n Innia, cchiu tardu, quannu si spustau a Londra, accuminciau a sunari a chitarra, pi via ri sò gusti musicali, ma canusceva sulu cunuscenzi ri basi. Canzuni comu Ogre Battle e Crazy Little Thing Called Love foru stati scritti ca chitarra, st'urtima canzuni era l'unica ca Mercury sunava nte spittaculi ca chitarra. Nna l'anni uttanta accuminciau a fari granni usu ru sintetizzaturi nnô studiu ri rigistrazzioni.

Mercury sunava u chianuforti ntê cchiu mpurtanti canzuni ri Queen, comu Killer Queen, Bohemian Rhapsody, Good Old-Fashioned Lover Boy, We Are the Champions, Somebody to Love e Don't Stop Me Now. Nnô cuncertu sunava u chianuforti a cura; Brian May rissi ca Freddie utilizzau sempri menu a sò capacitati cu chianuforti pi muvìrisi cchiu facirmenti supra u palcuscenicu e pi jucari cu li fan; pi sta raggiuni, duranti i cuncerti ri Queen, Morgan Fisher prima, Spike Edney doppu, accuminciarunu a sunari u chianuforti.

Nfruenzi ri l'avutri artisti[cancia | cancia la surgenti]

Assai cantanti ri divirsi stili, nazzioni e ginirazzioni, dissiru r'ispirarisi a Freddie Mercury, tra cui Sebastian Bach, Ben Folds Five, Jeff Buckley, Gary Cherone, Cesare Cremonini, Celine Dion, Joe Elliott, Frankie Goes to Hollywood, Justin Hawkins, Keane, Adam Lamert, George Michael, Mika, RuPaul, Seal, Billy Squier, Right Said Fred, Rufus Wainwright, Robbie Williams e Andrew Wood. Puru Michael Jackson, amicu ri Freddie Mercury nnî primi anni uttanta, pigghiau Hot Space comu ispirazzioni pi Thriller, album runni avia a participari u stissu Mercury.

I cantanti ri Foo Fighters Dave Grohl e Taylor Hawkins, dissiru cchiu voti ri apprizzari a musica ri Queen e Freddie Mercury, ntô 2001, duranti l'inserimentu dî Queen ntâ Rock and Roll Hall of Fame dissiru:

« «Freddie Mercury è unu ri cchiu granni cantanti ri tutti i tempi. Unciri migghiaia e migghiaia ri pirsuni cu la tò musica, nun è facili. »
(Dave Grohl)


Esibizzioni da lu vivu[cancia | cancia la surgenti]

Freddie Mercury è riurdatu pi li sò performance live, spissu tinuti ntâ li stadi, runni arrinisceva a jucari cu li pirsuni cu la sò tiatralitati. U cantanti vulìa ca ogni spittaculu rû sò gruppu fussi unicu e novu, simili a l'òpiri tiatrali, grazzi e sò doti r'impruvvisazzioni; u cantanti era capaci ri criari nu strittu ligami cu pubblicu, carattiristica ammirata ra tanti cantanti comu Bob Geldof, David Bowie, George Michael, Kurt Cobain, Dave Gahan e Robbie Williams.

Freddie Mercury canta ntô cuncertu 'n Brasili.

U cantanti ri Queen era assai attivu, spustannusi longu tuttu u palcu, cumpostu ri scali e rampi, ca dunqui avia a èssiri granni; l'asta ri sustegnu rû microfunu, un Shure Unisphere 565 SD, era sinza basi, pi facilitari u spustamentu longu tuttu u palcu.

Nnâ sò carriera, u cantanti ri Stone Town pigghiau parti a 707 concerti cu i Queen, a maggiuri parti nnî Stati Uniti dâ Mèrica e nnû Regnu Unitu, 4 cu li Ibex, 5 cu i Wreckage e 3 cu i Sour Milk Sea, e arcuni cu i The Hectics. David Bowie, o Freddie Mercury Tribute Concert, discrissi u cantati comu “N'omu capaci ri teniri u pubblicu ntô palmu râ propria manu”. U spittaculu ri Queen o Live Aid1985, ca vitti u gruppu esibirisi o stadiu ri Wembley ravanzi a 72.000 pirsuni, fu giudicata ra nu gurppu ri esperti, ma puru da l'artisti prisenti e ra lu pubbricu, comu a megghiu esibizzioni live nnâ storia râ musica rock; sti risurtati foru trasmessi da nu prugramma tv ngrisi, “The World's Greatest Gigs”.

« «Chiddi ca fannu i classifichi ri cchiu granni cantanti rock e dannu i primi pusizzioni a Mick Jagger, Robert Plant e avutri, sunnu curpevuli ri nu tirribbili piccatu. Freddie, comu dimustratu nnâ sò performance o Live Aid, è u cchiu divinu tra iddi.» »
(John Harris)


Tribbuti e pupularitati[cancia | cancia la surgenti]

Na statua ri Freddie Mercury

Quarchi sundaggiu ri pupularitati fattu nnô corsu ri l'anni dumila, innica ca la riputazzioni e la pupularitati ri Freddie Mercury crisciu doppu a sò morti. Ntâ votazioni rô 2002, runni u pubbricu rû regnu unitu era chiamatu a diri quali fussi u cchiu mpurtanti britannicu râ storia, Mercury si piazzau o 58° postu; u sundaggiu vinni trasmissu ra BBC cu nomu ri 100 Greatest Britons. Arrivau o 52° postu nna l'innaggini giappunisi rô 2007 rî “100 iroi cchiu mpurtanti”. U scritturi Paul Russell misi u cantanti nto libbru “The Gay 100: A Ranking of the Most Influential Gay Men and Lesbians, Past and Present”.

A prematura morti ri Freddie Mercury fici crisciri a fama ri Queen ntô munnu; nna li Stati Uniti dâ Mèrica, nazziuni ca attaccau spissu u gruppu a partiri ri l'anni uttanta, i vinnìti ri dischi ru gruppu ngrisi aumintarunu assai ntô 1992, annu doppu la morti ru cantanti. U film Fusi i testa, o cinema picca misi doppu a morti ru cantanti, retti granni pupularitati a canzuni Bohemian Rhapsody, ca vinni ripubbricata comu singulu, arrivannu o 2° postu nnâ classifica ri Billboard Hot 100. Secunnu a Recording Industry Association of America, i Queen vinneru circa 41 miliuna ri album ne li Stati Uniti dâ Mèrica, mità foru vinnuti u jornu ra morti ri Freddie Mercury.

Ntô 2006 a rivista Time Asia u numinau comu unu ri cchiu granni iroi asiatici ri l'urtimi 60 anni; l'articulu riceva ca Mercury “fici cu la musica chiddu ca avutri inniani, comu Salman Rushdie e Vikram Seth, ficiru ca littiratura: utilizzari a forma artistica ri culunizzaturi megghiu ri quantu i ngrisi avissiru mai crirutu pussibbili”.

A Montreux, 'n Svìzzira, fu custruita ra scultrici cica Irena Sedleckà na stàtua 'n unuri ru cantanti; u monumentu s'affaccia ntô lacu di Ginevra e fu nnaguratu u 25 di nuvèmmiru 1996 ra Bomi Bulsara, patri rû cantanti, e ra Montserrat Caballé. Da lu 2003, ogni annu, u primu fini simana rî sittèmmiru, i fan rû cantanti vannu 'n Svìzzira pi dari umaggiu, partecipannu o “Freddie Mercury Montreux Memorial Day”. N'avutru munumentu è prisenti a Liverpool. Nta tuttu u munnu sunnu prisenti oltri centu sculturi.

A morti ri Freddie Mercury rapprisintau nu mpurtanti passu nnâ storia ri l'AIDS, picchì nfurmau miliuna ri fan nta tuttu u munnu ri la minaccia ri l'HIV. Dopu la morti ru cantanti, Brian May, Roger Meddows-Taylor e John Deacon funnarunu u Mercury Phoenix Trust, urganizzazzioni ri vuluntariatu ca cerca ri cummattiri l'AIDS n tuttu u munnu.

A Royal Mail, sirvizza pustali ngrisi, fici nu francubbullu ca raffigurava u cantanti e facia parti ri na spiciali sirìi ditta “Millennium Stamp”. A National Entertainment Collectibles Association, casa pruduttrici ri action figure, criau 2 statui ri Freddie Mercury: una chi vistita ca iddu misi duranti u Live at Wembley Stadium1986, l'avutra cu l'abbigghiamentu ra “biker” ca l'artstisa usava duranti arcuni spittaculi. N riordu ri Mercury, esisti na rosa ri culuri giannu, u sò prifiritu, ca porta u sò nomu.

U 24 di nuvèmmiru 2009, a 18 anni râ sò morti, vinni appizzata na targa a Feltham, vicinu l'abbitazzioni runni Mercury e famigghia vivianu quannu si trasfireru 'n nglaterra nnô 1964; fu puru misa na stidda nnâ Feltham High Street, 'n riordu ri succissi rû cantanti, nna l'inangurazzioni eranu prisenti Brian May e Jer Bulsara, a matri rû cantanti. Da maiu 2002, davanzi o Dominion Theatre ri Londra, s'attrova na granni statua ri Mercury.

È annunciatu ra tempu nu film su Mercury, ca scineggiatura ri Peter Morgan.

Vita privata[cancia | cancia la surgenti]

Doppu na canuscenza tra lu 1969 e lu 1970 cu Rosemary Pearson, cullega di corsu a l'Ealing College Of Art, Mercury accuminciau na longa storia cu Mary Austin; vissi ca picciotta pi circa 6 anni, prima 'n Victoria Road, doppu 'n Holland Road. Nnî primi anni sittanta, Freddie Mercury accuminciau a aviri i primi cunsapivulezzi rû propriu urientamentu sissuali, espressa duranti n'intervista rû dicèmmire 1974 a rivista New Musical Express; chistu purtau o termini râ sò rilazzioni cu Austin, cu la quali rimasi assai ligatu nnû corsu ri l'anni. Mercury ci lassau 'n reditati, quannu muriu, mità rû sò patrimoniu e a Garden Lodge, a casa lundinise rû cantanti; Nna l'intervista rû 1985, Mercury rissi; “Tutti i mè amanti mi dicinu picchì nun ponnu sustituiri Mary, ma chistu è mpussibbili. Idda è la mè unica amica e nun disiu nuddu. Pi mia, è comu si fussi mè mugghieri. Pi mia è nu matrimoniu.”

Tra u 1978 e u 1979, avia na rilazzioni cu Joe Fanelli, ca addivintau u sò chef privatu. Nna l'anni uttanta, doppu na storia cu Winnie Kirchberger, Freddie appi na rilazzioni cu l'attrici austriaca Barbara Valentin, prisenti ntô video râ canzuni It's a Hard Life. Ntô 1984, accuminciau na storia d'amuri cu nu parruccheri ca si chiamava Jim Hutton. L'omu, ca s'ammalau puru iddu ri AIDS ntô 1990, vissi cu Mercury nnâ Garden Lodge, nna l'urtimi setti anni râ vita rû cantanti. Hutton muriu ri cancru u 1 di jinnaru 2010.

Critichi e cuntruversi[cancia | cancia la surgenti]

Quarchi biugrafu e giurnalista misìru critiche o cantanti rî Queen riguardanti a dicisioni r'ammucciari o pubblicu i sò origini parsi. N'amicu ntimu rû cantanti rissi a David Bret: “Farrokh Bulsara è nu nomu ca fu sipoltu. Nun vulìa parrari dâ sò vita prima di divintari Freddie Mercury”. Roger Taylor susteni ca Mercury avissi rispintu i sò radici picchì a ritinìa ncumpatibbili ca sò màggini pùbbrica.

Assai foru puru i giurizzi discurdanti pi quantu riguarda a sò sissualitati; u cantanti pinsava ca chista fussi na quistioni privata e fu sempri cuntinutu e cuntradditoriu nnî dichiarazzioni n meritu. Quarchi criticu susteni ca Mercury avissi rittu cchiu voti ri essiri omusissuali, avutri ricinu ca u cantanti rî Queen circau r'ammucciari a propria sissualitati, pigghiannu i distanzi da Jim Hutton, sò amanti nna l'anni uttanta, 'n occasioni rî eventi pùbbrici. Nna l'austu 2006 l'”Islamic Mobilization and Propagation” addumannau a cancillazzioni rî cilibbrazzioni rû 60° compleannu ri Mercury a Zanzibar, ricennu ca u cantanti nun fussi un veru e propriu zanzibiriano e ca nun fussi cunformi a Shari'a, picchì omusissuali, dicennu ca “l'assuciazzioni ri Mercury cu l'isula nzivava Zanziar comu locu ri l'Islam”. A funzzioni fu cancillata.

Mercury fu criticatu picchì si rifiutau di rilivari o pubbricu, 'n 1987, a sò positivitti o test HIV, pinzannu ca putìa usari a sò fama ntirnazziunali p'aricuògghiri funni pi cummattiri la malatìa. O cuntrariu, u sò attiggiamentu putìa fari pinzari o pubbricu ca l'AIDS era na malatìa ri cui affruntarisi. U Freddie Mercury Tribute Concert arrinisciu a jùnciri a l'ubbiettivu ri nfurmari cu nutevuli efficacia l'upinioni pùbbrica, favurennu a raccolta funni pi la privinzzioni, grazzi a la quali nascìu u The Mercury Phoenix Trust.

Nna l'uttuviru 1984, comu l'avutri membri ru gruppu, Mercury s'arritruvau o centru ri numirosi pulemichi pi via ri quarchi cuncertu ca tinniru, comu nnâ tappa rû The Works Tour, a Sun City, citati sudrafricana cunsidirata u simmulu ri l'apartheid, picchì pupulata da ricchi omini bianchi; ntô passatu i Nazziuni Uniti avìanu vietatu ai cantanti ri fari spittaculi dda, pâ sò discriminazzioni versu i pirsuni ri culuri. I Queen foru assai criticati pi lu fattu ri sunari a Sun City e accusati ri mirari sulu o dinaru. U gruppu arrispunniu ca dicisiru ri sunari a Sun City picchì nun eranu un gruppu politicizzatu, ricennu puru ca u pubblicu ri spittaculi rî Queen era furmatu ra omini ri tutti li razzi.

Discugrafia[cancia | cancia la surgenti]

Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru li vuci Discugrafia di Freddie Mercury e Discugrafia dê Queen.


Cu i Queen[cancia | cancia la surgenti]

Noti[cancia | cancia la surgenti]

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]

Avutri pruggetti[cancia | cancia la surgenti]

Commons
Commons
Lu Wikimedia Commons havi 'na catigurìa cca conteni media su Freddie Mercury

Lijami sterni[cancia | cancia la surgenti]