Foo Fighters

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Foo Fighters
Foo Fighters ntô 2007
Foo Fighters ntô 2007
Paisi d'urìggini:  Stati Uniti
Gèniri:  Post-Grunge
Pirìudu d'attivitati:  1995 - òi
Casa discugràfica:  RCA Capitol
Album:  7:   7 studiu;   live;   raccolti
Situ Web:  www.foofighters.com
{{{Didascalìa}}}

Li Foo Fighters sunnu un gruppu di mùsica post-grunge chi furmàu Dave Grohl nnô 1995. Lu nomu addiveni di l’esprissioni nglisa foo fighters cu cui, duranti a Secunna Guerra Munniali, si indicàvanu a ddi piloti alliati ca facìanu avvistamenti aerei strammi, sìmili a chiddi ca ora si chiàmanu UFO.

Lu gruppu è canusciutu 'n tuttu lu munnu e veni arricurdatu pi certi canzuna di successu comu: Everlong; This Is a Call; I’ll Stick Around; Monkey Wrench; My Hero; Learn To Fly; All My Life; Times Like These; Best of You; e The Pretender.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

L’inizzi[cancia | cancia la surgenti]

La storia accumencia comu pruggettu solista di Dave Grohl quannu era ancora nnê Nirvana. Ammucciuni di tanti fan, Grohl avìa accuminciatu a scrìviri na picca di canzuna senza però nun pubbricàrili picchì si scantava di sbinnari chiddu ca avìa criatu Kurt Cobain.

Doppu ca murìu Cobain, Grohl accuminciàu a riggistrari na picca di sti canzuna nnô studiu di Robert Lang a Seattle, sutta a guida di l’amicu pruduttori Barret Jones. Livannu certi parti di chitarra nni “X-Static”, sunati di Greg Dulli di l’Afghan Whigs, fici tutti li cosi Grohl: strummentai e vuci. Lu demu ci piacìu â Capital Records, tannu cumannata dô sò prisidenti Gary Gersh (unu ca già avìa statu A&R dî Nirvana), ca decisi di stampari lu primu album, cû stessu nomu, dî Foo Fighters.

Sulu ca Dave Grohl nun vulìa ca li Foo Fighters fùssiru un pruggettu tipu one-man band, pirciò si misi a circari musicisti capaci di aiutallu. Ô principiu parìu ca avìa scigghiutu a Krist Novoselic, ex cumpagnu nnî Nirvana, sulu ca tutti dui èranu prioccupati ca di sta manera li Foo Fighters putìanu pariri na rincarnazzioni dèbbuli dô gruppu di Cobain. Grohl vinni a sapiri ca un cumplessu di Seattle, li Sunny Day Real Estate, si stàvanu spartennu. Pirciò adduvàu lu bassista, Nate Mendel, e lu battirista, William Goldsmith. Pat Smear, ca doppu dâ pubbricazzioni di l’album In Utero avìa statu na speci di Nirvana abusivu, fu agghiunciutu comu secunnu chitarrista.

Li primi album[cancia | cancia la surgenti]

Lu primu sìngulu dû cumplessu, This Is A Call, niscìu ntô giugnu dô 1995; appressu di quarchi misi niscìu puru l’album e appressu ancora foru pubbricati li sìnguli I'll Stick Around e Big Me. Doppu un tour nnâ primavera dô 1996. Li Foo Fighters turnaru nta nu studiu di Seattle cû prudutturi Gil Norton pi riggistrari lu secunnu album. Sulu ca Grohl e Goldsmith nun jìanu tantu d’accordiu e pirciò Goldsmith sinni niscìu. Chiddi ca ristaru sinni jeru a Los Angeles a riggistrari n'àutra vota l’album cu Grohl a battirìa. L’album, The Colour And The Shape, niscìu ô maju1997 e fici propia strèpitu, tantu ca veni cunzidiratu comu lu megghiu album dê Foo Fighters. Ni stu pirìudu nfatti tutta la càrrica criativa dê Foo Fighters vinni spressa 'n manera abbunnata; si ponnu arricurdari canzuna comu: Everlong; Monkey Wrench; e My Hero.

Ncerca di battirista, Grohl s’arrivurgìu a Taylor Hawkins, un battirista ca era 'n tour cu Alanis Morissette, pi fàrisi cunzigghiari a cu avìa chiamari. Quannu chiddu stissu s’offrìu vuluntariu Grohl s’arristàu picchì nun si l’aspittava. Hawkins accuminciàu ntempu pâ pubblicazioni di l’album.

L’abbannunu di Smear e There Is Nothing Left To Lose[cancia | cancia la surgenti]

Ô sittèmmiru dô 1997, pi l’occasioni di l’MTV Video Music Awards, Pat Smear annunziàu ca sinni vulìa jiri e li Foo Fighters si pigghiaru a Franz Stahl (Scream) comu novu chitarrista. Sulu ca mancu avìanu accuminciatu a riggistrari lu terzu album, There Is Nothing Left To Lose, e già sinni niscìu puru iddu picchì dici ca un si putìanuo mèttiri d’accordu pi comu l’avìanu fari. Lu cumplessu fici na picca di pruvati p'attruvàrini n'àutru e si jittaru ncapu a Chris Shifflets, ex dê 22 Jacks e No use for a name. Li primi tempi si juncìu cû complessu sulu pi sunari nnê cuncerti, ma poi lu ngaggiaru difinitivu prima ca accuminciaru a riggistrari lu quartu album.

Dave Grohl nt'un cuncertu chî Foo Fighters, nnô 2003.

Prima di nèsciri There is nothing left to lose, la Capitol allicinziàu ô sò prisidenti Gary Gersh ca cu li Foo Fighters era amicu strittu e siccomu nnô cuntrattu c’era scrittu ca siddu sinni jiva Gersh sinni putìanu jiri puru iddi, pigghiaru e firmaru pi l’RCA lassannu â Capitol.

One by One[cancia | cancia la surgenti]

 fini dô 2001 lu gruppu si riunìu pi rieggistrari lu quartu album. Doppu quattro misi nstudiu a Los Angeles, Grohl aiutàu ê Queens Of The Stone Age pi l’album di iddi, Songs for de Deaf2002. Doppu di st’espirienza, spiratu, chiamàu ê sò cumpagni e riggistraru daccapu l’album nnô studiu di Grohl 'n Virginia. La virsioni difinitiva niscìu nnô 2002 cû tìtulu One by One (Hawkins, pi scimiari, la prima virsioni la chiama: Million Dollar Demos- veni a diri li demu di un milioni di dòllari). Pi bona parti dâ sò storia li Foo Fighters dicideru di tinìrisi â larga dâ pulìtica. Sulu ca a l’èbbica d’elezzioni dô 2004 siccumu cc’era George W. Bush ca usava Times Like These pî sò cunvegni, pigghiàu Grohl e dicisi di appujari pubbricamenti a John Kerry partecipannu puru a diversi ncontri unni certi voti sunava puru. 'N Arizona, cu l’occasioni di un dibattitu, tuttu lu cumplessu si juncìu cu Grohl e sunaru nzèmmula. Tempu doppu Grohl cuntàu ca la spirienza cu Kerry lu spiràu pû tìtulu di l’album novu ca avìa nèsciri.

In Your Honor[cancia | cancia la surgenti]

Foto di Dave Grohl mentri ca sta sunannu chî Foo Fighters, nnô 2005 a Roskilde Festival.

Lu quintu album dû gruppu si ntìtula In Your Honor e niscìu lu 14 di giugnu [[2005]. Grohl dici ca lu doppiu discu - unu alèttricu e l’àutru acùsticu – è la scusa pirfetta pi fistiggiari li deci anni di attività dû cumplessu.

Skin and Bones[cancia | cancia la surgenti]

Ô nuvèmmiru2006 nesci “Skin and Bones”, album live dô gruppu unni cci sunnu na canzuni nova, Skin and bones appuntu, e tanti vecchi però fatti acùstichi. Lu discu fu riggistratu dintra diversi tiatri dô munnu unni li Foo Fighters sunàvanu. Nzèmmula cu li Foo cc’èranu puru Pat Smear, Rami Jafee, Petra Haden e Drew Hester.

Echoes, Silence, Patience and Grace[cancia | cancia la surgenti]

Lu 7 di giugnettu2007 li Foo Fighters partìcipanu ô Live Earth a Londra e sònanu, una appressu a l’àutra, All My Life, My Hero, Times Like These, Best of You e Everlong. A ditta di tanti fu la megghiu esibbizzioni dâ sirata. Lu 25 di sittèmmiru dô 2007 niscìu l’album Echoes, Silence, Patience and Grace, lu sestu 'n studio e prima ancora avìa nisciutu lu sìngulu The Pretender ca già s’ascuntava â radiu a mità d’agustu.

The Pretender fici lu record di simani ô primu postu dâ Modern Rock Tracks, cu 18 simani, supirannu ê Green Day, ê Staindt e a li Red Hot Chili Peppers.

Lu 10 di frivaru 2008 li Foo Fighters vinceru dui Grammy Awards nnê catigurìi “Megghiu album rock” (pi Echoes, Silence, Patience and Grace) e “Megghiu canzuni hard rock” (cu The Pretender).

Squatra[cancia | cancia la surgenti]

Attuali[cancia | cancia la surgenti]

  • Dave Grohl – vuci, chitarra
  • Taylor Hawkins - battirìa, pircussioni, cori e raramenti vuci sulista (1997 - òi)
  • Nate Mendel - bassu
  • Chris Shifflet - chitarra, cori (1999 - òi)

Cumpunenti mezzi-ufficiali[cancia | cancia la surgenti]

  • Pat Smear - chitarra ritmica (2006 - òi)
  • Drew Hester - pircussioni (2006 - òi)
  • Ramy Jaffae - chianuforti, tastieri, fisarmonica
  • Jessy Green - viulunceddu, viulinu, cori

Ex-cumpunenti[cancia | cancia la surgenti]

  • William Goldsmith - battirìa, pircussioni (1995 - 1997)
  • Pat Smear - chitarra (1995 - 1997)
  • Franz Stahl - chitarra (1997 - 1999)
Artìculu dâ seria Mùsica
ARTÌCULI E LISTI

Storia di la mùsica
Tiurìa | Gènira | Strummenta
Cumpusitura
Dirittura | Òpiri / Album / Gruppi

CATIGURÌI

Mùsica | Gruppi
Cantanti


Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]