EMI

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La EMI (sigla ri Electric and Musical Industries) fu na storica tichitta discugrafica, cu sede a Kensington, Londra. Fu una ri quattru granni casi discugrafichii (major) ca annu monopolizzatu u mercatu musicali finu a quannu, nto 2011, fu cumprata da lu gruppu Vivendi Universal (a divisioni musicali) e da lu consorzio Sony/ATV (a divisioni di l'editoria). La EMI music opira 'n oltri 25 nazziuni divìersi.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Nasciu, da lu puntu di vista industriali, nto 1931, da la fusioni di la Gramophone Company e di la Columbia Graphophone Company. A branca mèricana di la His Master's Voice fu inveci cumprataa da la RCA Victor.

A divisioni ri mùsica classica, confluita nto 1990 na la tichitta EMI Classics, fu pi assai tempu direttu ra Walter Legge; duranti stu piriodu eranu ri proprietati di la casa discugrafica ri Londra Philharmonia e li studi ri Abbey Road Studios, inaugurati u 12 di nuvèmmiru 1931 ra Sir Edward Egar. Nnà ddù annu, ne so labburatori di ricerca, l'ingegneri Alan Blumlein brevettò u so sistema di registrazzioni e produzzioni du sonu binaurali (stereo). Nto l'uttuviru du 1952 lanciò u so primu microsolci a 33 giri 'n cuncumtanza cu l'inizziu di la produzzioni di 45 giri da 7”. Nto 1958 veni pubbricatu u primu LP stereo, u 19 di frivaru du 1960 vinni pubbricatu l'ultimu 78 giri EMI: Rule Britannia e Royal Event ri Ross Conway; u 23 di marzu 1962 cessò a produzzioni di 78 giri. A prima cassetta a nastru preregistrata vinni pubbricata nto 1966.

U sitturi produttivu nun è statu unicamenti chiddu discugraficu, a la pari di la societati cuncurrenti Decca, fu prisenti nto mircatu di li apparecchiaturi ri produzzioni cu realizzazzioni ri prigevuli fattura, oltri a li grammofoni, puru ri amplificaturi tecnicamenti all'avanguardia pi l'ebbìca, ormai veri oggetti ra cullizzioni.

A societati fu cumprata da lu funnu ri investimentu privatu Tierra Firma u 22 di marzu 2007 ri cui è prupritariu u britannicu Guy Hands. A societati fu valutata 4,7 miliardi ri dollari. L'operazzioni si rivelò fin dall'inizziu difficili; a cuntrazzioni du mircatu di la mùsicam iniziata cu boom di la mùsica digitali, accelerò ca crisi, lassànnu a Citigroup cu nu debbitu ri 3 miliardi ri sterline, inasprennu i rapporti cu Hands e a so societati Tierra Ferma. U finanzieri fici causa a la banca mèricana, accùsannula ri avillu ingannatu duranti a vinnìta. Hands puntava a rinegozziari l'accordu e nun perdìri u cuntrollu ri EMI ma sìenza successu: 'n tribunali pirdiu. A presa ri cuntrollu ra parti ri Citigroup, avvenuta l'1 di frivaru 2011 cumpurtl na riduzzioni du 65% du debbitu ri Emi ra 3,4 miliardi ri sterline a 1,2 miliardi ri sterline.

L'11 di nuvèmmiru 2011 Vivendi e Universal Music Group (UMG]] rivelanu EMI Music pi nu valuri tutali ri 1,2 miliardi ri sterline, cumplitannu l'acquistu u 28 di sittèmmiru 2012. La EMI avia na quota du mircau munniali du 13,4%.