Regnu Unitu
Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
|
|||||
| Muttu: Dieu et mon droit | |||||
| Innu: God Save The Queen | |||||
![]() |
|||||
| Capitali | Londra °′ °′ |
||||
| La cchiù granni citati | Londra | ||||
| Lingui ufficiali | Non. ngrisa de facto | ||||
| Cuvernu | Monarchia parlamentare Elisabetta II Gordon Brown |
||||
| Formation Unificazzioni |
1 di jinnaru 1801 |
||||
| Aria • Tutali • Acqua (%) |
244.820 km² (79èsimu) 1.34% |
||||
| Pupulazzioni • 2006 est. • 2001 census • Dinsità |
60.609.153 (21) 58.789.194 243/km² (48) |
||||
| GDP (PPP) • Tutali • Per capita |
2006 stima $1.926 triliuni (6èsimu) $31.777 (18èsimu) |
||||
| Munita | Sterlina ((£)) |
||||
| Fusu urariu • Stati |
(UTC+0) (UTC+1) |
||||
| Internet TLD | .uk | ||||
| Prifissu telefònicu | +44 |
||||
U Regnu Unitu di Gran Britagna e d'Irlanna dû Nord è na nazzioni europea funnatrici di l'Unioni Europea. A fomma di guvernu è a munarchìa parramintari. U primu ministru è Tony Blair e u capu di statu è a riggina Elisabetta II dû Regnu Unitu
L'Irlanda du Nord è na pruvincia e havi nu guvernu ddivulutu.
Galles e Scozzia sunu nazzioni custituenti e hannu, macari iddi, n'guvernu ddivulutu.
La Nglaterra nun havi, pi ora, nu guvernu ddivulutu.
Ìndici |
[cancia] Giografìa
U tirritoriu cumprenni l'ìsula dâ Gran Britagna, ca si cumponi di divessi riggiuni (l'Nglaterra, u Galles, a Cornovaglia, a Scozzia a nord), e l'Irlanna dû Nord. Àutri tirritori e culonî sparsi ntô munnu fannu parti dû Regnu unitu, tra cui l'ìsuli Falkland, l'arcipèlacu di Pitcairn, a rocca di Gibbilterra.
a città di Londra, capitali dû Regnu, è ntâ Nglaterra.
[cancia] Storia
Alcuni ri li primi scritti supra a storia ri lu regnu unitu sunu ri Tacitu <<Cu eranu li primi abbitanti ra Britagna,s'iddu fussiru ru luocu u furastieri è, comu sempri pi li barbari, pocu canusciutu.>> Quannu Cesari cunquistò a Gaddia, mannò du' spedizioni pi vidiri chi era dda terra ca videva di na costa, scarsi èranu li nutizzi, Agricola suttamisi li genti bàrbari chi viviànu nta l'ìsula, ma li genti di dda terra ca chiamamu Scozzia mai suttamisie foru. m'muru fu isatu di lu Mpiraturi Adrianu pi diffinnirisi da sti genti bellicusi ca nun vòsiru calari a testa. Ca'a fini dill'imperu d'occidenti, l'ìsula si spattìu e pi sèculi arristau siparata. Li primi nvasura foru l'Anglu-Sassuni chi tra lu III e lu VII sèculu si sparteru li tirritoria dâ Gran Britagna funnannu diversi regna.
Tacito Agricola libbru Primu capitulu unnici :Ceterum Britanniam qui mortales initio coluerint, indigenae an advecti, ut inter barbaros, parum compertum.
[cancia] Citati mpurtanti
[cancia] Viditi puru:
Albanìa | Andorra | Austria | Belgiu | Bielorussia | Bosnia-Erzegovina | Bulgarìa | Cipru | Croazzia | Danimarca | Estonia | Finlandia | Francia | Girmania | Grecia | Irlanda | Islandia | Italia | Kòssuvu | Lettonia | Liechtenstein | Lituania | Lussemburgu | Malta | Moldavia | Mònacu | Montenegru |Norvegia | Paisi Vasci | Pulonia | Portugallu | Regnu Unitu | Ripùbblica Ceca | Ripubblica Macidonia | Rumanìa | Russia | San Marinu | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezzia | Svìzzira | Turchìa | Ucraina | Unghirìa | Vaticanu
| Regnu Unitu | ||
|---|---|---|
