Regnu Unitu

Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland
Bannera di Regnu Unitu [[Image:|110px|Stemma di Regnu Unitu]]
(Bannera) (Stemma)
Muttu: Dieu et mon droit
Innu: God Save The Queen
Mappa di Regnu Unitu
Capitali Londra
°′  °′ 
La cchiù granni citati Londra
Lingui ufficiali Non. ngrisa de facto
Cuvernu Monarchia parlamentare
Elisabetta II
Gordon Brown
Formation
Unificazzioni

1 di jinnaru 1801
Aria
 • Tutali
 • Acqua (%)
 
244.820 km² (79èsimu)
1.34%
Pupulazzioni
 • 2006 est.
 • 2001 census
 • Dinsità
 
60.609.153 (21)
58.789.194
243/km² (48)
GDP (PPP)
 • Tutali
 • Per capita
2006 stima
$1.926 triliuni (6èsimu)
$31.777 (18èsimu)
Munita Sterlina ((£))
Fusu urariu
 • Stati
(UTC+0)
(UTC+1)
Internet TLD .uk
Prifissu telefònicu +44


U Regnu Unitu di Gran Britagna e d'Irlanna dû Nord è na nazzioni europea funnatrici di l'Unioni Europea. A fomma di guvernu è a munarchìa parramintari. U primu ministru è Tony Blair e u capu di statu è a riggina Elisabetta II dû Regnu Unitu

L'Irlanda du Nord è na pruvincia e havi nu guvernu ddivulutu.

Galles e Scozzia sunu nazzioni custituenti e hannu, macari iddi, n'guvernu ddivulutu.

La Nglaterra nun havi, pi ora, nu guvernu ddivulutu.

Ìndici

[cancia] Giografìa

U tirritoriu cumprenni l'ìsula dâ Gran Britagna, ca si cumponi di divessi riggiuni (l'Nglaterra, u Galles, a Cornovaglia, a Scozzia a nord), e l'Irlanna dû Nord. Àutri tirritori e culonî sparsi ntô munnu fannu parti dû Regnu unitu, tra cui l'ìsuli Falkland, l'arcipèlacu di Pitcairn, a rocca di Gibbilterra.

a città di Londra, capitali dû Regnu, è ntâ Nglaterra.


[cancia] Storia

Alcuni ri li primi scritti supra a storia ri lu regnu unitu sunu ri Tacitu <<Cu eranu li primi abbitanti ra Britagna,s'iddu fussiru ru luocu u furastieri è, comu sempri pi li barbari, pocu canusciutu.>> Quannu Cesari cunquistò a Gaddia, mannò du' spedizioni pi vidiri chi era dda terra ca videva di na costa, scarsi èranu li nutizzi, Agricola suttamisi li genti bàrbari chi viviànu nta l'ìsula, ma li genti di dda terra ca chiamamu Scozzia mai suttamisie foru. m'muru fu isatu di lu Mpiraturi Adrianu pi diffinnirisi da sti genti bellicusi ca nun vòsiru calari a testa. Ca'a fini dill'imperu d'occidenti, l'ìsula si spattìu e pi sèculi arristau siparata. Li primi nvasura foru l'Anglu-Sassuni chi tra lu III e lu VII sèculu si sparteru li tirritoria dâ Gran Britagna funnannu diversi regna.





Tacito Agricola libbru Primu capitulu unnici :Ceterum Britanniam qui mortales initio coluerint, indigenae an advecti, ut inter barbaros, parum compertum.

[cancia] Citati mpurtanti

[cancia] Viditi puru:

Lu Regnu unitu


Regnu Unitu Bannera dû Regnu Unitu
Flag of Wales 2.svg Galles | Ulster banner.svg Irlanda dû Nord | Flag of England.svg Nglaterra | Flag of Scotland.svg Scozzia

Strumenta pirsunali
Àutri lingui