Regnu Unitu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

"Gran Britagna" punta ccà. Pi àutri significati di Gran Britagna taliati ccà

United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland
Bannera di Regnu Unitu Stemma di Regnu Unitu
(Bannera) (Stemma)
Muttu: Dieu et mon droit
Innu: God Save The King
Mappa di Regnu Unitu
Capitali Londra
°′  °′ 
La cchiù granni citati Londra
Lingui ufficiali Non. ngrisa de facto
Cuvernu Munarchia parlamintari
Carlu III dû Regnu Unitu
Rishi Sunak
Formation
Unificazzioni

1 di jinnaru 1801
Aria
 • Tutali
 • Acqua (%)
 
244.820 km² (79èsimu)
1.34%
Pupulazzioni
 • 2006 est.
 • 2001 census
 • Dinsità
 
60.609.153 (21)
58.789.194
243/km² (48)
GDP (PPP)
 • Tutali
 • Per capita
2006 stima
$1.926 triliuni (6èsimu)
$31.777 (18èsimu)
Munita Sterlina ((£))
Fusu urariu
 • Stati
(UTC+0)
(UTC+1)
Internet TLD .uk
Prifissu telefònicu +44

Lu Regnu Unitu di Gran Britagna e d'Irlanna dû Nord è na nazziuni europea funnatrici di l'Unioni Europea. La forma di cuvernu è la munarchìa parramintari. Lu primu ministru è Boris Johnson e lu capu di statu è Carlu III dû Regnu Unitu, figghiu dû Riggina Elisabetta II dû Regnu Unitu.

L'Irlanna dû Nord è na pruvincia e havi nu cuvernu propriu.

Galles e Scozzia sunu nazzioni custituenti e hannu, macari iddi, nu cuvernu propriu.

La Nglaterra nun havi, accamora, nu cuvernu propriu.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

Lu tirritoriu cumprenni l'ìsula dâ Gran Britagna, ca si cumponi di divirsi riggiuni (la Nglaterra, lu Galles, la Curnuvagghia, la Scozzia a nord), e l'Irlanna dû Nord. Àutri tirrituri e culonî sparsi ntô munnu fannu parti dû Regnu unitu, ntra cui l'ìsuli Falkland, l'arcipèlacu di Pitcairn, la rocca di Gibbilterra.

La citati di Londra, capitali dû Regnu, è ntâ Nglaterra.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Arcuni di li primi scritti supra la storia di lu Regnu Unitu sunnu di Tacitu [1] "Cu eranu li primi abbitanti dâ Britagna, si fussiru dû locu lu furasteri è, comu sempri pi li varvari, picca canusciutu." Quannu Cesari cunquistò la Gaddia, mannò dui spidizzioni pi vìriri chi era dda terra ca vidìa di na costa. Scari eranu li nutizzi. Agricola suttamisi li genti varvari ca viviànu nta l'ìsula, ma li genti di dda terra ca chiamamu Scozzia mai furu suttamisi. Nu mur fu isatu di lu Mpiraturi Adrianu pi diffinnirisi di sti genti, secunnu iddi billicusi, ca nun si facìanu suttamittiri. Cu la fini di lu mperu d'uccidenti, l'ìsula si spartìu e pi sèculi arristò siparata. Li primi nvasura furu l'Anglu-Sassuni ca ntra lu III e lu VII sèculu si sparteru li tirrituri dâ Gran Britagna funnannu diversi regni.

Citati mpurtanti[cancia | cancia la surgenti]

Lijami nterni[cancia | cancia la surgenti]

Lu Regnu unitu

Bibbliografìa[cancia | cancia la surgenti]

  1. Tacito Agricola libbru Primu capitulu unnici :Ceterum Britanniam qui mortales initio coluerint, indigenae an advecti, ut inter barbaros, parum compertum.



Regnu Unitu Bannera dû Regnu Unitu
Galles | Irlanda dû Nord | Nglaterra | Scozzia