Bohemian Rhapsody

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Bohemian Rhapsody
Artista:  Queen
Tipu album:  7" síngulu; cassetta
Data dâ nisciuta:  31 di uttuviru 1975
Durata:  5 min 56 s
Album di pruvinenza:  A Night at the Opera
Gèniri:  Opera rock, Hard rock, Art rock
Prudutturi:  Queen, Roy Thomas Baker
Noti:  Pubblicatu comu double a-side nzemi a "I'm in Love with My Car"

#1 (Australia, Belgiu, Canadà, Irlanda, Ulanna, Nova Zilanna, Spagna, Regnu Unitu)
#2 (Àfrica dû Sud)
#4 (Nurveggia, Svezzia, Svìzzira)
#7 (Girmania)
#9 (USA)
#48 (Giappuni)
Cumpusituri:  Freddie Mercury
Casa discugràfica:  EMI (UK)
Parlophone (USA)
Singulu pricidenti:  Now I'm Here / "Lily of the Valley"
Singulu succissivu:  You're My Best Friend / "'39"


Bohemian Rhapsody è na canzuna dî Queen, scritta di Freddie Mercury e pubbricata comu undicèsimu síngulu nnô discu A Night at the Opera1975. Fu pubbricata 'n virsioni síngulu, cû b-side "I'm in Love with My Car", lu 31 di uttúviru 1975.

La canzuna è famusa pâ so particulari struttura musicali: difatti, la diffirenza dû clàssicu branu dî Queen, ca nun è prisenti arcuni riturnellu, ma si annu diversi parti principali – nu ntroducimentu cantatu a cappella, nu sigghimentu 'n stili ballata ca finisci cu nu assolu di chitarra, nu passaggiu d'òpira, e na sizzioni di hard rock.

Quannu fu misa comu primu síngulu discugràficu di l'album A Night at the Opera lu 31 di uttùviru 1975, la canzuna ottenni súbbutu nu granni successu, arristannu â punta cchiú àuta dâ classífica ngrisa pi novi simani e arrivannu a vinniri cchiù di un miliuni di copii ntô jinnaru1976. Arrivò arreri ô 1° postu versu a fini dû 1991, doppu la morti di Freddie Mercury, arristannu ô 1° postu pi cincu simani. Grazzi a sti ottimi risultati, la canzuna è lu terzu síngulu cchiù vinnutu di sempri ntô Regnu Unitu.

La nisciuta dâ canzuna fu accumpagnata di nu vidiu clip prumuzziunali, ancora oggi unu di cchiù famusi è mpurtanti tra chiddi fatti nnô so gèniri. Chistu fu tra li primi vidiu misu 'n onda nnâ televisioni, criannu nu novu linguaggiu visivu ntô munnu dâ música. Ntô 2004, la nota rivista miricana Rolling Stone misi la canzuna ô 166° postu nnâ so lista dî megghiu 500 canzuni.

Storia dâ canzuna[cancia | cancia la surgenti]

Freddie Mercury scrissi la majuri parti dâ canzuna nnâ so casa a Kensington, na banna ô punenti di Londra, nnî primi misi dû 1975. Lu prudutturi dâ canzuna, Roy Thomas Baker, dissi comu Mercury, doppu ca cci sunau la sizzioni dapprincipiu dâ ballata ô chianuforti, si firmò e cci dissi: “E chista è la parti unni arriva l'òpira!”. Lu stissu jornu, li dui jeru a cena nzemi, e fu nna ddà occasioni ca Freddie dumannau s'avissi pututu scríviri na canzuna dâ struttura diversa dû sòlitu. Lu chitarrista Brian May dissi comu lu gruppu, chi cumprinníu tannu puru lu bassista John Deacon e lu battirista Roger Taylor, avíssiru pigghiatu pusitivamenti l'idia di Mercury. Tantti cci hannu dumannatu lu significatu veru dû títulu dâ canzuna; â riali, lu nomu “Bohemian Rhapsody” cita la particolari struttura musicali dâ canzuna stissa, cunziddirata nun cumminziunali (a rapsodia). Li riggistrazzioni dâ canzuna ncuminzaru ô Rockfield Studios 1, vicinu Monmouth 'n Galles, lu 24 di austu 1975, doppu tri simani di provi a Herefordshire. Li sissioni abbisugnaru 6 simani di travagghiu, ma a fini lu risultatu fu assai cummincenti pi tutti, dû mumentu ca lu branu fu curatu nn mínimi dittagghi (l'album A Night at the Opera risultò unu tra li cchiù custusi nnâ storia dâ música).

'N quarchi parti, li vuci dî cumpunenti dû gruppu foru suvrariggistrati diversi voti, pari pi nu tutali di circa 180 parti vucali, cosa daveru ncridíbbili pi ddì tèmpura; pari ca li stissi studi nun fússiru 'n pussessu di nastri capaci di cuntenìri tutti li riggistrazzioni pâ ncisioni dû branu, e quinni si tagghiaru e nficcaru manualmenti cchiù sizzioni di nastri. Lu branu fu assai disfícili di pubblicari comu síngulu a causa dâ so durata di quasi 6 minuti, a ddu tempu troppu longu pi nu síngulu rock di l'èbbica. A svolta si ebbi quannu Kenny Everett, nu dj amicu di Mercury, arrinisciu a fàrisi dari na copia dâ canzuna, sutta a prumessa di nun trasmèttiri lu branu via radiu. Â riali Mercury sapía ca lu dj nun avissi tinutu fedi â prumessa e circannu propriu di fari pubblicità ô branu cci desi na copia. Everett ncuminzau a pubbricari la canzuna, arrivannu puru a tuccari li 14 voti ntra nu jornu stissu. Lu successu fu tali ca â casa discugràfica fu “custritta” a pubbricari lu síngulu, ca arrivò a vinciri lu discu di platinu e arristau pi novi simani ô 1° postu nnâ classífica ngrisa. La struttura di sta canzuna pò èssiri cunziddirata a maturità di na spirimentazzioni già cuminciata di Mercury cu li canzuni "My Fairy King", Liar e "The March of the Black Queen". La canzuna prisenta quattru parti, carattirizzati di gèniri cumpritamenti diversi ntra d'iddi, arriminati cu granni maestria. Li quattru parti sunnu: ballata, assulu di chitarra, òpira e hard rock, pi poi finiri cu n'úrtima struttura di ballata.

Premi e ricanuscimenti[cancia | cancia la surgenti]

  • Ntô 1977, dui anni doppu avennu statu pubbricatu, la canzuna fu numinata “lu megghiu síngulu di l'úrtimi 25 anni”.
  • Ntô 2000 'n nu sundaggiu di Channel 4 “The Best 100 Numer 1s” arrivò secunna doppu Imagine di John Lennon.
  • Ntô 2000, Bohemian Rhapsody fu eletta ntô Regnu Unitu canzuna dû sèculu.
  • Ntô 2002 di nu sundaggiu dû Guinness World Records la canzuna fu vutata la cchiù bedda di sempri.
  • Ntô 2004 trasíu nnâ Grammy Hall of Fame.
  • Ntô prugramma di MTV “the greatest 100 songs of all times” la canzuna fu pruchiamata la cchiù bedda nnâ storia dâ música.
  • La canzuna è l'única nnâ storia d'arrivari dui voti ô 1° postu nnâ classífica ngrisa, prima ntô 1975, poi ntô 1992, doppu â morti di Mercury.
  • Bohemian Rhapsody è lu 3° síngulu cchiù vinnutu nnâ storia 'n Nglaterra e lu 2° cchiù trasmisu nnâ radiu ngrisa.
  • Ntô 2007 la canzuna fu pruchiamata la cchiù bedda nnâ storia dû rock nzemi a Stairway to Heaven di Led Zeppelin.
  • Ntô 2008 'n nu sundaggiu dû situ votunumber1.com la canzuna fu vutata la cchiù bedda di sempri di miliuna di pirsuni di chiossai di 40 paisi.

Performance live[cancia | cancia la surgenti]

Sta canzuna fu sunata sempri nnî cuncerti d^gruppu, cu na particularità: la parti vucali opiristica era riggistrata, e nun cantata live a causa dâ mpussibbilità di riprudúciri li vuci. Pi stu mutivu nnî cuncerti prima dû 1977 la canzuna vinía divisa 'n dui parti ca viníanu sunati ô nternu di nu medley; cèlibbri è chiddu dû 1976 a l'Hyde Park ca oltri la Bohemian Rhapsody avía puru Killer Queen e The March of the Black Queen. Ô Live Aid1985 fu cantata sulamenti la prima strofa, finuta cu l'assolu di chitarra di Brian May, 'n quantu li performance dû Live Aid avíanu nu strittu pruibbizzioni di utilizzari matiriali riggistratu. Ô Freddie Mercury Tribute Concert la canzuna fu cantata nnâ prima parti di Elton John e na secunna parti di Axl Rose, cantanti dî Guns N' Roses.

Vidiu clip[cancia | cancia la surgenti]

Lu vidiu di Bohemian Rhapsody fu unu di primi a scopu prumuzziunali dâ storia dâ música (lu primu fu fattu di li ABBA ntô 1974 pâ canzuna Waterloo, direttu di Lasse Hallström, ma àutri vidiu clip foru già girati dî Beatles a mitati di l'anni sissanta). Di ddu mumentu 'n poi, addivintò nurmali pi casi discugràfichi di prudúciri vidiu musicali pi prumòviri li canzuni di l'artisti. Lu vidiu si grapi cu li quattru cumpunenti dû gruppu ca càntanu lu principiu dâ canzuna. Li luci sunnu puntati ncapu ê facci dî cumpunenti. Sta cumpusizzioni richiama la foto di cupirtina di Mick Rock pi l'album Queen II. La funti di spirazzioni pi dda fotu fu na fotu di l'attrici Marlene Dietrich. Lu vidiu poi sfuma arripigghiannu lu gruppu ca sona. Na sizzioni opirística dû vidiu, la scena ritorna ô Queen II, poi sònanu ancora na vota la parti hard rock supra lu palcu. Nna li úrtimi secunni dû vidiu Roger Taylor è rapprisintatu a pettu nudu mentri colpisci nu gong, arripigghiannu lu bullu dâ Rank Organisation, famusa ntô Regnu Unitu pi èssiri l'azienda ca pruduci assai dî pruduzzioni cinimatugràfichi ngrisi.

Tutti l'effetti spiciali nun foru rializzati 'n fasi di editing, ma duranti la riggistrazzioni dû vidiu. L'effettu visivu dû vutatu di Mercury ntô corsu dri l'ecu “Go” fu fattu puntannu la fotucàmera a nu monitor, dannu nu feedback visivu, nu bagliori smili a nu feedback acústicu. La llusioni a nidu r'api fu criata utilizzannu na lenti. Lu vidiu clip fu mannatu a BBC quannu fu finutu e fu trasmisu pi la prima vota di Top of the Pops nnô nuvèmmiru1975. Doppu un paru di simani ô 1° postu, fu rializzatu nu secunnu vidiu: la diffirenza cchiù evidenti sunnu li ciammi prisenti nnâ ntroducimentu e li numirusi angulazzioni di ripresa.

Cover[cancia | cancia la surgenti]

  • Ntô 1996 lu dúu miricanu The Braids riggistrò na cover 'n stili R&B di Bohemian Rhapsody, pi la culonna sunora dû film High School High.
  • Wang Fei, duranti la so tournée1998 'n Giappuni e Hong Kong, cantò la canzuna cu accumpagnamentu di orchistra e coru.
  • Ntô 2009 li Muppets riggistraru na virsioni ri Bohemian Rhapsody. Lu vidiu fu pubbricatu supra l'internet lu 25 di nuvèmmiru, lu jornu doppu lu 18° annivirsariu dâ morti di Freddie Mercury.
  • Ntô 2010 nna l'episodiu finali dâ prima staggiuni dû telefilm Glee, veni rializzata na ri-ntripittazzioni dâ canzuna di li “Vocal Adrenaline” (gruppu rivali rispettu a chiddu di prutagunisti dâ seria) ca, nnô telefilm, vinci li riggiunali.
  • Lu supranu spagnuolu Montserrat Caballé (cu la quali Freddie avía travagghiatu nu album) e lu cantanti Bruce Dickinson (famusu pi la so militanza nni l'Iron Maiden) cantaru la canzuna nzemi.