Svezzia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Lu stemma dâ Svezzia
La bannera dâ Svezzia

Lu Regnu di Svezzia (Konungariket Sverige ntâ Svidisi) è un paisi Scandinavu, nta l'Europa dû Nord. Cunfina câ Norveggia a l'ovest e câ Finlandia ô nord-est; lu restu dû paisi è vagnatu dû Mari Bàlticu e dû Kattegat. A causa dû numiru rilativamenti nicu di abbitanti, lu panorama Svidisi è canusciutu pâ sò quieti, li furesti e li muntagni sarvaggi.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Asistinu provi sufficienti pi cridiri ca l'area cumprinnennu la Svezzia muderna fu culunizzata duranti l'ebbica dâ petra, quannnu li ghiacciai di l'urtima ebbica glaciali si ritiraru. Si credi ca li primi abbitanti foru cacciaturi e raccugghituri, chi viveru principarmenti di chiddu chi lu mari uffrìa iddi.

Duranti lu IX e seculu X, la cultura vichinga ciuriu nnâ Svezzia, cu cummerci, cunquisti e culunizzazzioni chi si stinneru supratuttu versû livanti pû ndrizzu dî Stati Baltici, dâ Russia e dû Mari Nìuru.

Ntô 1389, li tri nazzioni di Norveggia, Danimarca e Svezzia eranu uniti sutta un unicu munarca. L'Unioni di Kalmar appi carattiri pirsunali e nun puliticu, e duranti lu seculu XV, la Svezzia risistiu ê ndrizzi di cintralizzari lu cuverni sutta lu re danisi, fina ô puntu di junciri cu na ribillioni armata. La Svezzia succissivamenti si siparau ntô 1523, quannu Gustav Eriksson Vasa, cchiù tardu ricanusciutu comu Gustavu I di Svezzia ristabbiliu la siparazzioni dâ Curuna Svidisi e di l'Unioni.

Pulìtica[cancia | cancia la surgenti]

La Svezzia è na munarchia di quasi un millenniu, câ fiducia cuntrullata dû parlamentu fina ô 1866, e il putiri liggislativu cundivisu tra lu Re e lu Parlamentu (fina ô 1975).

Riggiuna[cancia | cancia la surgenti]

La Svezzia è divisa in 21 riggiuna o län. In ogni riggiuni cc'è un Cunzigghiu Amministrativu Riggiunali o länsstyrelse chi veni numinatu dû cuvernu. In ogni riggiuni cc'è puru un Cunzigghiu Riggiunali siparatu (landsting), chi è na rapprisintanza municipali numinata dî citadini dâ riggiuni. Ogni riggiuni si dividi pi di cchiù in cumuni (kommuner), pûn tutali di 289 ntô 2002. Asistinu sparti antichi divisioni storichi dû anticu regnu di Svezzia in pruvinci e terri.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

La Svezzia havi vantaggiu dûn clima timpiratu, nustanti la latitudini sittintriunali, suprattuttu a causa dâ Currenti dû Gulfu. Nnî muntagni dâ Svezzia sittintriunali pridomina un clima sutta-articu Nnâ parti ô nord dû Circulu Pulari Articu lu suli nun si cala duranti la stati e lu mmernu la notti nun termina.

Gotland e Öland sunnu li dui principali ìsuli svidisi.

Econumìa[cancia | cancia la surgenti]

Aiutata di paci e neuralità pi tuttu lu seculu XX, la Svezzia havi junciutu un nvidiabbili standard di vita pi menzu dûn sistema ammiscatu di capitalismu e binifici dû statu suciali. Havi un mudernu sistema di distribbuzzioni, eccillenti cumunicazzioni nterni ed esterni, e na forza di travagghiu assai qualificata. Lignami, energia idrualettrica, e minirali firrusi custituiscinu li risorsi di basa dûn econumia pisantimenti disposta verso lu cummerciu cu l'estiru.

Lu sistema dî cumunicazzioni e dî trasporti svidisi è na cumpunenti mpurtanti di l'infrastruttura.

Statìstichi[cancia | cancia la surgenti]

Cultura[cancia | cancia la surgenti]

La cultura svidisi dû seculu XX e carattirizzata di l'opiri primarî dâ pillicula, di Mauritz Stiller e Victor Sjöström. Cchiù tardu, attrici celibbri comu Ingmar Bergman, Greta Garbo, Ingrid Bergman e Anita Ekberg attruvaru furtuna a l'estiru.

La mùsica svidisi pop veni priduminata câ prisenza di ABBA, armenu fora dâ Svezzia.

La littiratura svidisi è puru vibranti e attiva, la Svezzia è terza tra li nazzioni pû numiru di Premî Nobel pâ littiratura.

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]

Lijami sterni[cancia | cancia la surgenti]