Croazzia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Croazzia
Croazzia – Bannera Croazzia - Stemma
Croazzia - Lucalizzazzioni
Croazzia - Lucalizzazzioni
Dati amministrativi
Nomu cumpretu Ripùbbrica đđî Croazzia
Nomu ufficiali Republika Hrvatska
Lingui ufficiali Cruatu
Capitali Zagabria
Pulitìca
Guvernu Ripùbbrica parramintari
Capu đđî Statu Zoran Milanović
Nnipinnenza 25 Giugnu 1991 (đđâ Juguslavia)
Ària
Tutali 56.594 km²
% di l'acqui 1,90 %
Pupulazziuni
Tutali 4.076.246 ab. (2019)
Dinsitati 75,4 ab./km²
Ìnnici đđî criscita -0,50%
Nomu đđî l'abbitanti Cruati
Giografìa
Cuntinenti Europa
Fusu urariu UTC+1
Ecunumìa
Munita kuna cruata
Àutru
Còdici ISO 3166 HR, HRV, 191
TLD .hr
Prifissu tel. +385
Sigla autu. HR
Innu nazziunali Lijepa naša domovino, "A nostra beđđissima matriterra"
Festa nazziunali 30 Maiu, 8 Uttùviru
Croazzia - Mappa
Croazzia - Mappa


A Croazzia jè na ripùbbrica nnipinnenti cchì occupa na parti đđâ pinìsula balcànica jé cchì facìa parti đđâ Juguslavia. A capitali jè Zagabria.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

A storia ricenti đđâ Croazzia a metti 'ntò un rolu cintrali 'ntà storia europea. Doppu a secunna guerra munniali a Croazzia fu na ripùbbrica đđâ fidirazzioni Juguslava, nzinu à morti đđî Titu jé a siparazzioni ntô 1991 đđî vari ripùbbrichi cchì addivintaru nnipinnenti. A siparazzioni fu pirò assai dulurusa jé causau na longa juerra tra Serbia Croazzia cchì durassi ppì diversi anni.

Ccù a fini đđê guerri juguslavi, a Croazzia accuminzau un pircursu đđî mudirnizzazzioni jé đđî avvicinamentu prugrissivu ê standard suciali pulitichi jé ecunòmichi europei cc'a purta à trasìri 'ntà l'Unioni Europea u primu di giugnettu đđû 2013 còmu 28èsimu statu mèmmiru.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

Cunfina ccâ Slovenia, ccâ fidirazzioni đđâ Serbia, a Bosnia-Erzegovina jé l'Unghirìa. Au sud-ovest, a Croazzia jè vagnata đđû mari Adriàticu, jé pussedi un vastu arcipèlagu đđî ìsuli cchì vannu đđâ l'Istria, nzina à fruntera ccû Montenegru.

Pulìtica[cancia | cancia la surgenti]

A Croazzia jè na Ripùbbrica parramentari, l'Assimbrea Nazziunali. C'avi circa 140 diputati.

Taliàti macàri[cancia | cancia la surgenti]