Macidonia dû Nord

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Ripùbblica di Macidonia)

St'artìculu nun ha statu traduttu cumpritamenti dâ lingua taliana. S'aviti la vogghia, putìssivu fàrilu puru vui. Grazzi!

Macidonia đđû Nord
Macidonia đđû Nord – Bannera Macidonia đđû Nord - Stemma
Macidonia đđû Nord - Lucalizzazzioni
Macidonia đđû Nord - Lucalizzazzioni
Dati amministrativi
Nomu cumpretu Ripùbbrica đđâ Macedonia đđô Nord
Nomu ufficiali (MK) Република Северна Македонија

(SQ) Republika e Maqedonisë së Veriut

Lingui ufficiali Macidone, Albanisi
Àutri lingui Turcu, Rumenu jè Albanisi
Capitali Skopje  (568.000 ab. / 2018)
Pulitìca
Guvernu Ripubbrìca Parlamintari
Capu đđî Statu Stevo Pendarovski
Capu di Guvernu Zoran Zaev
Nnipinnenza 25 Sittèmmiru 1991 (đđâ Juguslavia)
Trasuta nnâ l'ONU 8 Aprili 1993
Ària
Tutali 25 713 km²
% di l'acqui 1,9% %
Pupulazziuni
Tutali 2.076.255 ab. (2019)
Dinsitati 83,57 ab./km²
Ìnnici đđî criscita 0,15% (2020)
Nomu đđî l'abbitanti Macidoni
Giografìa
Cuntinenti Europa
Cunfini Albania, Bulgaria, Serbia, Kòssuvu, Grecia
Fusu urariu UTC+1

UTC+2 (Cu l'urariu ligali)

Ecunumìa
Munita Dinaru Macedone
Àutru
Còdici ISO 3166 MK, MKD, 807
TLD .mk, .мкд
Prifissu tel. +389
Sigla autu. NMK
Innu nazziunali Denes nad Makedonija
Festa nazziunali 8 Sittèmmiru
Vista di Skopje
U jumi Radika vicinu a Dolno

La Ripùbblica di Macidonia dû Nord ('n macìduni Република Северна Македонија), 2.043.000 abbitanti supra na supirficî di 25.713 chilòmitri quatrati, è nu statu europeu. Cunfina cu l'Albanìa, la Bulgarìa, la Serbia, lu Montenegru e la Grecia. La capitali è Skopje. C'è na sciarra cu la Grecia pi l'utilizzu di la dinuminazzioni, pirchì pî grechi, la Macidonia è na riggiuni greca, assuciata a Alissandru Magnu. Pi chistu la ripùbbrica di Macidonia a l'ONU è rapprisintata sutta lu nomu FYROM, abbriviazzioni ngrisi di Former Yougoslavic Republic of Macedonia. [1]

Giografia[cancia | cancia la surgenti]

Ambienti Naturali[cancia | cancia la surgenti]

Lu tirritoriu è muntagnusu e assai sismicu. Lu massimu munti dâ riggiuni è lu Munti Korab (2764 metri). Lu clima è cuntinentali mudiratu, e li pricipitazzioni su rilativamenti scarsi. Li voschi foru quasi tutti eliminati ppi fari spazziu ê pasculi. Nti l'aree forestali risidui ci sunu cignali, lupi, ursi e linci.

Popolazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Di 2.043.000 abbitanti, lu 66% su macedoni, lu 23% albanesi, ci sunu minoranzi turchi, rumeni, slavi mussulmani, serbi, zingari e via di seguitu. E' lu paisi chê cunnizzioni socio-sanitari tra li peggiu misi dû Continenti. La murtalità nfantili ô 11%°, na spiranza di vita agghiri ê 73 anni, l'analfabitismo ô 10,9%. La pupulazzioni è urbanizzata ô 62%, e a Skopje sulu ci su lu 20% da pupulazzioni, e nudda cità agghica a 100.000 abbitanti. Li lingui ufficiali sunu lu maceduni e l'albanisi, ma li vari cumunità sàrbanu l'idioma propriu. Li cchiossai su cristiani ortodossi, ma l'albanesi e li turchi sunu mussulmani.

Econumìa[cancia | cancia la surgenti]

Pur sviluppatasi nto sicunnu dopoguerra con la creazione di un discreto tessuto industriali, la Macedonia era la chiù povera repubbica delli stati Jugoslavi. Culla crisi e la caduta da Jugoslavia, a Macidonia è pigghiatu chiù depressione economica. Ma l'agricoltura è sempre in primo piano, produce tabaccu, vinu, frutta, risu, ciriali, pummidori. L'allevamentu è bovinu e ovino, cu metodo anticu è praticata nti muntagni. Doppu la crisi si stannu formando industrie pisanti e metallurgiche.

Comunicazioni e commerciu[cancia | cancia la surgenti]

Doppu a fini da Jugoslavia lu commerciu ha suffertu assai. Tuttavia de l'anni a seguire, ha avutu novi tratti cummerciali. Li partners sunu l'Italia, la Girmania, la Bulgaria e la Slovenia.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Duminata quasi sempri di stati vicini, s'è unita alla Jugoslavia finu allu crollu sua. Doppu l'indipendenza, su stati allu potere nu pocu i comunisti e l'alliati democratici. Nto 1993 l'ONU formule (doppu l'adesione) u numi sua internazionali, "Ex-Ripubblica Jugoslava di Macidonia" pi distinguirla da Macidonia greca, e per le pretese greche supra u territoriu. Ntò frattempu ha modernizzatu u sistema politicu generali, aiutatu di l'Unioni Europea, ha chiesto l'adesione puru a idda. Ntò 2006 vene eletto primu ministro Nikola Gruevski, un giuvane avvocato e economista, avvie na serie de riforme per risanari l'economia.

Nuti[cancia | cancia la surgenti]

  1. Igor Janev, Legal Aspects of the Use of a Provisional Name for Macedonia in the United Nations System, AJIL, Vol. 93. no 1. 1999.