Grecia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
'Ripùbbrica di Grecia'
Bannera di Grecia Stemma di Grecia
(Bannera) (Stemma)
Muttu: Ελευθερία ή Θάνατος
Libbirtati o morti
Innu:
Mappa di Grecia
Capitali Atini
°′  °′ 
La cchiù granni citati Atini
Lingui ufficiali Grecu
Cuvernu

'
Aria
 • Tutali
 • Acqua (%)
 
131.940 km² ()
0,86%
Pupulazzioni
 • [[Dû |]] est.
 • 2006 census
 • Dinsità
 
()
10.665.989
82/km² (70)
GDP (PPP)
 • Tutali
 • Per capita
[[Dû |]] stima
()
$22.392 (30èsimu)
Munita Euro ((€)2)
Fusu urariu
 • Stati
(UTC)
(UTC)
Internet TLD .gr
Prifissu telefònicu ++30
La carta dâ Grecia.

La Grecia (n grecu Ελλάς o Ελλάδα) è na nazziuni di l'Europa, cu na supirfici di 131.940 km² e cu na populazzioni di 10.665.989 abbitanti. La capitali è Atini. Autri citati mpurtanti sunnu Saluniccu ( Macidonia ), Patrassu, Corintu, Giannina, Iraklion.

Cunfina a

La Grecia è na ripùbbrica parramintari. La lingua ufficiali è chidda greca.

Ìndici

Storia [cancia]

La Grecia è unu dî paisi cchiù càrrichi di storia. La storia dâ grecia si perdi ntî liggenni dî pòpuli dû mari, e dâ guerra di Troia, abbinimentu cuntatu nti l'Ilìadi di Omeru ma di cui nun si pò affirmari la storicitati. L'ébbica classica di la Grecia antica va ntonzi di l'VIII sèculu avanti Cristu â cunquista rumana dû III sèculu.

Suddivissiuni amministrativa [cancia]

La Grecia è divisa 'n 13 riggiuni cca dô 1 di jinnaru 2011, ccu â rifurma pulìticaministru Kallikratis, si cancia la giografìa pulìtica dâ Grecia.

Talia videmma [cancia]

Galliria di mmàggini [cancia]