Magna Grecia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrittu n calabbrisi, vidi Magna Grecia/Calabbrisi.


Nta l'immàggini virièmu 'n Sicilia li dui divèrsi dialetti greci: nta lo Sud chiddu doricu e a lu Nord chiddu ionicu

La Magna Grecia ("Magna Graecia" n latinu, "Megalê Hellas / Μεγάλη Ελλάς" n grecu) è lu nomu di la zona di Talia di lu Sud chi fu anticamenti culunizzata di li Greci a cuminciari di lu sèculu VIII a.C. La Magna Grecia avìa comu citati li riggiuni di la Calabbria, Campania, Lucania e Pugghia Autri tirritori greci nta Talia sunnu nta li costi siciliani e nta li Marchi (Ancona) e nta lu Venetu (Adria).

La Magna Grecia nun va cunfunnuta la Sicilia greca

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Li culonî dâ Magna Grecia

Li greci si spustanu ntà l'Italia pi truvari novi terri ricchi, li primi câ vinnunu ntà Magna Grecia fonu li calcidesi câ funnanu Pithecusa (Ischia) e Kyme (Cuma) 'ntra lu 756 a.C. ed 743 a.C Autri citati 'mpurtanti fonu Rhegion (Reggiu), Sybaris (Sibari), Taras (Tarantu) e Kroton (Crotoni).

Li cità-statu[cancia | cancia la surgenti]

L'organizzazioni amministrativa è la stissa dâ Grecia, chidda di poleis a citati statu.

L'ecanumìa[cancia | cancia la surgenti]

Nta li cità dâ Magna Grecia, si sviluppau lu cummerciu, l'agricurtura e l'artiggianatu.

L'arti[cancia | cancia la surgenti]

Di Grecia, l'arti, la littiratura e la filusufìa nfluinzaru la vita dî culoni. Tanti ranni pirsuni anu vissutu ntâ Magna Grecia, comu Pitàgura, Eschilu, Sòfucli e Platuni.

Lu sport[cancia | cancia la surgenti]

Li culoni mannàvanu spurtivi di tutti li sport a li jòchira chi èranu a Olimpia e Delfi ntâ Grecia.

Lu diclinu[cancia | cancia la surgenti]

Ntô sèculu III a.C. li culoni cuminzaru a diclinari nta lu sò splinnuri, lu mutivu principali è ligatu a la nova putenza: Roma.

Culoni grechi[cancia | cancia la surgenti]

Calabbria[cancia | cancia la surgenti]

Rhegion - Riggiu Calàbbria, Lakroi - Locri, Kroton - Crotoni, Kaulon - Monasteraci, Sybaris - Sibari, Krimisa - Cirò, Hipponion - Vibbu Valenzia, Metauros - Gioja Tauru, Medma - Rosarnu, Laos - Marcinara, Terina - S.Eufemia

Campania[cancia | cancia la surgenti]

Pithecusae - Ischia, Kymai - Cuma, Neapolis - Nàpuli, Posidonia - Paestum, Elea - Velia (Novi Velia)

Lucania[cancia | cancia la surgenti]

Metapontion, Metapontum - Metapontu

Pugghia[cancia | cancia la surgenti]

Taras, Tarentum - Tarantu, Kallipolis - Caddhrìpuli

Sicilia[cancia | cancia la surgenti]

Naxos - Giaddini-Naxos, Zankle - Missina, Syraka - Sarausa, Akragas - Girgenti, Gelas - Gela, Katane - Catania, Leontinoi - Lintini, Mègara Hyblaea - Mègara Iblea, Kamarina - Kamarina, Mylae - Milazzu, Akrai - Palazzolu Acrèidi, Himera - Imera, Selinus - Silinunti, Casmene, Eraclea Minoa, Lipari

Àutri riggiuni[cancia | cancia la surgenti]

Ci fonu assai autri riggiuni taliani câ appinu 'nsidiamenti greci, ma nun fonu cunsidirati mai Magna Grecia, chissi su:

Ankon - Ancona

Hatria - Adria

Purtali di lu Salentu – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra lu Salentu.
Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.