Calabbria
|
Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi. |
| Calabbria | |
| Muttu: | |
| Nomu ufficiali: | Calabria |
|---|---|
| Zona: | Italia miridiunali |
| Capulocu: | Catanzaru |
| Aria: | 15,08 km² |
| Abbitanti: | 2.009.506 |
| Dinzitati: | 132 ab./km² |
| Pruvincî: | Catanzaru, Cusenza, Crutoni, Riggiu Calabbria, Vibbu Valenzia |
| Cumuni: | 409 |
| Situ istituzziunali: | - |
| Prisidenti: | Giuseppe Scopelliti di lu 30.03.10 |
| Mappa | |
La Calabbria o Calavria, macari nnicata ô plurali comu Li Calabbri, (zoè "Calabria" 'n talianu) è la riggiuni cchiù miridiunali di l'Italia cuntinintali. La capitali è Catanzaru e l'àutri citati capulochi di pruvincia sunnu: Cusenza, Cutroni, Riggiu Calabbria e Vibbu Valenzia.
[cancia] Giografìa
La Calabbria havi la forma di n'appendici ca si sviluppa di Nord a Sud ppi circa 250 chilòmitri longu na fascia di terra ca nun è mai cchiù larga di 80 chilòmitri. A Est è dilimitata di lu Mari Joniu, e a ovest di lu Mari Tirrenu. A Nord cunfina ccu la Basilicata e a Sud è siparata di la Sicilia ppi lu Strittu di Missina. Lu tirritoriu dâ Calàbbria è pi lu cchiossai muntagnusu. La spina dursali è custituita di l'ùrtimi muntagni e catini di muntagni di l'Appinnini. La catina dû Pollinu, la Sila e l'Asprumonti sunnu li loca di muntagna cchiù mpurtanti.
[cancia] Storia
La storia di la Calabbria havi assai punti n cumuni ccu la storia di la Sicilia. Ntê tempa antichi si distingui nu periudu grecu e nu periudu rumanu chi cuntinuau nti nu pirìudu bizzantinu. Ntô pirìudu 'n cui la Sicilia fu nvasa e duminata di l'àrabbi la Calàbbria ristau armenu furmarmenti na pruvincia di lu mpiru bizzantinu, ma lu tirritoriu era lassatu jiri e l'attacchi saracini èranu friquenti, puru siddu si limitàvanu a saccheggi e rubbirìi. Lu periudu nurmannu sinnau l'inizziu di na nova èra pâ Calàbbria. Lu periudu spagnolu e borbònicu e nu periudu modernu sunnu ancora àutri fasi 'n cui la storia dâ Calabbria si pò spàrtiri.
[cancia] Liami nterni
| Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria. |
| Riggiuni d'Italia | ||
|---|---|---|
| Abbruzzu | Basilicata | Calabbria | Campania | Emilia Rumagna | Friuli Venezzia Giulia | Lazziu | Liguria | Lummardìa | Marchi | Mulisi | Piemunti | Pugghia | Sardigna | Sicilia | Tuscana | Trentinu-Àutu Àdici/Sutta Tirolu | Umbria | Vaddi d'Aosta | Vènitu | ||