Sarausa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Sarausa
Muttu:  
Nomu ufficiali: Siracusa
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Sarausa (SR)
Cuurdinati: 37°4'9"N, 15°17'15"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 204 km²
Abbitanti: 123.595
Dinzitati: 623 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Avula, Janiattini, Ciuriddia, Miliddi, Nuotu, Palazzolu Acrèidi, Priolu, San Paulu
CAP: 96100
Prifissu telefònicu: 0931
Situ ufficiali: http://www.comune.siracusa.it


Sarausa è na cità di 123.595 abbitanti[1] ca si trova nta l'est dâ Sicilia, e capulocu dâ stissa pruvincia.

Storia

A cità pigghiau u nomu dâ vicina paludi Syraka nnô sèculu VIII a.C., quannu a funnaru i Corinzi. Doppu a guerra dû Peloponnesu sutta Dionisiu lu vecchiu, Sarausa addivintau a cità cchiù mpurtanti dî culonî uccidintali dâ Magna Grecia, arrivannu ad aviri un miliuni d'abbitanti. A mpurtanza dâ cità criscìu macari grazzi ô particulari gurfu chiusu ca nni fa nu portu naturali.

La cattiddrali di S. Lucia, custruita supra li pilastri grechi dû tempiu di Atena.

U pirìudu di grannizza dâ cità durau nzinu â fini dâ secunna guerra punica quannu ntô 212 a.C. Sarausa fu cunquistata dî rumani cumannati di Marcellu.

Nni l'èbbica paliucristiana, fu una dî primi cità a siri cristianizzata. Nnô primu sèculu San Paulu passau di Sarausa e â fini dû terzu sèculu nasci a Sarausa Santa Lucia, ca tanta parti appi ntâ cristianizzazzionimpiru rumanu. Nni l'èbbica bizzantina, ntra u 663 e u 668, Sarausa fu capitali di lu mperu bizzantinu sutta Custanti II.

Nnô 768 u sarausanu Stefanu III addivintau papa, comu tri autri siciliani prima di iddu ntra u VII e l'uttavu sèculu.

Nnô 827 appi a subbiri nu primu assediu àrabbu dî truppi di Asad al Furat, ca pirò morsi duranti l'assediu e a cità putìu pi chissu cuntrastari stu primu attaccu. Nnô 878 appi a subbìri n'autru assediu tràggicu, ca si cunchiudìu câ cunquista àrabba dâ cità. Sarausa fu allibbirtata dî truppi nurmanni sulu nnô 1088.

Versu lu 1200 pi quarchi annu fu puru ginuvisi. Cu la fini dû mediuevu e la prugrissiva mpurtanza ecunòmica e cummirciali di Palermu comu la storia dâ cità si cunfunni cu la storia dâ Sicilia.

U tirrimotu dû 11 di jinnaru 1693 ca nni l'èbbica spagnola distrudìu a cità, pirmisi la ricustruzzioni cô stili baroccu.

Cu l'unità d'Italia e la nnustrializzazzioni purtata avanti nnô vintìsimu sèculu a cità addivintau na cità purtuaria muderna e grazzi ê siti archiulòggichi unu dî siti turistichi cchiù mpurtanti dâ Sicilia.

Sarausa è ricanasciuta patrimoniu munniali di valuri ùnicu di l'UNESCU.

Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Storia di Sarausa.


Munumenta principali


Festi e abbinimenti

Li sarausani sunnu divoti a Santa Lucia, fistiggiata lu 13 di dicèmmiru cu na gran festa e macari lu jocu di focu. La prima Dumìnica di Maiu c'è la festa di Santa Lucìa dê quagghi, pi ricurdari nu miràculu dâ Santa. Ci fu na caristìa e li genti murìanu di fami, si mìsiru a prijari ntâ cattidrali e tutta nta na vota trasìu nta chiesa na quagghia ca purtava na spica di granu nta lu beccu, pirchì ntô portu avìa arrivatu na navi china di frumentu, ca fu a sarvizza dî Sarausani.

Pirsunaggi llustri

Pirsunaggi llustri di Sarausa hannu statu Archimedi, Giluni, Teocritu, Dionisiu lu vecchiu, Santa Lucia, Giuliu Firmicu Maternu, Papa Stefanu III, lu patriarca di Costantinòpuli Metodiu di Sarausa, Eliu Vittorini.

Parrata

Ntâ zona sud dâ pruvincia di Sarausa e ntâ pruvincia di Rausa, tutti li paroli ccâ "ch" si prunùnciunu senza la "h". Accussì avemu: "accianari" nveci di "acchianari", "cciù ssai" nveci di "cchiù ssai", ecc.

Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Parrata rausana.


Giamillaggi

Frazzioni

Noti

  1. Dati Istat al 1 gennaio 2008:[1]

Liami nterni