Roma
Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
| Roma | |
| Nomu ufficiali: | Roma |
|---|---|
| Riggiuni: | Lazziu |
| Pruvincia: | Roma (RM) |
| Aria: | 1.285 km² |
| Abbitanti: | 2.823.873 |
| Dinsità: | 2.197 ab./km² |
| Cumuni cunfinanti: | Albanu, Anguillara Sabazia, Ardea, Campagnano di Roma, Castel Gandolfo, Castel San Pietro Romano, Ciampino, Città del Vaticano (SCV), Colonna, Fiumicino, Fonte Nuova, Formello, Frascati, Gallicano nel Lazio, Grottaferrata, Guidonia Montecelio, Marino, Mentana, Monte Porzio Catone, Monte Compatri, Monterotondo, Palestrina, Poli, Pomezia, Riano, Sacrofano, San Gregorio da Sassola, Tivoli, Trevignano Romano, Zagarolo |
| CAP: | 00100 (genèricu), di 00121 a 00199 |
| Prifissu telefònicu: | +06 |
Roma è la capitali di l'Italia. Di na populazzioni di circa tri miliuna d'abbitanti, s'attrova casi ô centru dû tirritoriu talianu, e di la pinìsula taliana.
Ìndici |
[cancia] Storia
[cancia] Funnazzioni
La data ufficiali di la funnazzioni di Roma ha stata stabbilita di Marcu Terenziu Varroni ntô 21 di Aprili do 753 a.C.. Àutri storici dunarunu dati diversi ma comugghiè cumprisi ntra lu nonu e l'uttavu seculu: lu pueta latinu Quintu Enniu poni la data nasciuta di Roma ntô 875 a.C.; lu storicu grecu Timeu di Tauromeniu ntô 814 a.C., Fabiu Pitturi ntô 748 a.C. e Luciu Cinciu Alimentu ntô 729 a.C.
[cancia] Etati Regia
Secunnu la tradizzioni fu Ròmulu, frati giameddu di Remu lu funnaturi e primu reghi di Roma. A iddu si devi la delimitazzioni dâ zona sacra dâ citati e propriu pi chissu mutivu lu frati Remu, surpassata sta banna nvalicàbbili, fu ammazzatu di iddu. Doppu la morti di Romulu addivintò reghi Numa Pompiliu ca cumannò pi 43 anni. Lu terzu fu Tulliu Ostiliu ca murìu doppu 32 anni di regnu: la liggenna cunta ca lu sò regnu finìu quannu li furmini curpiru la sò casa. Duranti lu sò regnu li Rumani li Albani e a cittadi di Roma fu allargata finu o munti Caeliu. Ancu Marziu, u quartu, arrignau pi 24 anni, allargau a citta finu o Gianiculu e l'Aventinu; mossi di malatia. U quintu fu Tarquiniu Priscu, duranti u so regnu fu costruiutu u primo cicculu e accuminciarunu i primi iochi. A cittadi vinni allargata finu o Campidogliu e pi megghiu addifinilla custruiu novi mura. Pa risovviri i problemi igenici costruiu a Cloaca Maxima. Rignau pi 37 anni. Serviu Tulliu arrignau pi 43 anni. L'ultimo fu Tarquiniu u Superbu ca arrignau pi 25 anni.
[cancia] Etati dâ Res Publica
Doppu ca li Rumani àppiru fora l'urtimi reghi, ntô 509 a.C Roma addivintò na ripùbbrica.
[cancia] Etati di lu Mperu
Fu sulu ntô 31 a.C. ca Ottavianu Augustu, prucramò lu mpiru rumanu ca durò nzinu ô 476 dâ nostra era. A st'èbbica la zona dî Fori Mpiriali era lu centru dâ vita pulìtica e culturali di tuttu lu tirritoriu di lu mpiru.
[cancia] Mediu Evu
Li sèculi dû mediu evu sunnu carattirizzati di na ginirali dicadenza, cu saccheggi e nvasioni bàrbarichi succissivi e ripituti nnû tiempu.
[cancia] Rinascimentu e Umanesimu
Fu sulu a pàrtiri dâ fini dû mediu evu, versu lu Sèculu XIV ca Roma accuminza n'àutra vota a affirmàrisi, supratuttu comu guida riliggiusa sutta li papi. Ntê sèculi chi vìnniru, li papi cumannaru lu rinnuvamentu dâ cità, e grazzi ê cuntribbuti di architetti comu Michelàngelu, Borromini, Bernini, la cità si prisintava sempri cchiossai comu na capitali e na rifirenza ppi tutta l'Europa di l'èbbica.
[cancia] Periudu Unitariu
La storia muderna di Roma cuminza ntô 1870, annu 'n cui li bersagghieri tràsunu a Porta Pia e lu putiri timpurali dû papa s'accapa. Pi vuliri dû Reghi d'Italia, Vittoriu Emanueli II, Roma addiventa ntonzi la capitali di l'Italia, e sedi dû cuvernu.
[cancia] Architittura
Roma è na cità famusa assai pî sò granni monumenti e pâ sò architittura clàssica e rinascimintali. Lu Pantheon surgìu nta l'èpuca rumana ntâ chiazza ca ora si chiama Piazza della Rotonda, vinni custruitu dû cònzuli Marcu Agrippa ntô 27 avanti Cristu ma abbruciau ntô 80 dopu cristu, ricustruitu ntô 127 dopu Cristu pi grazzia dô mpiraturi Adrianu, ristrutturatu ntô 607 di Papa Bonifaciu IV ca lu fici addivintari na crèsia, pi chissu mutivu arristau comu è cammora e nuddu s'arrisicau a sfasciàrici pezzi (sorti ca tuccau a tutti l'àutri monumenti), l'ùnicu granni canciamentu fu l'agghiunta di dui campanari latirali custruiti di Gian Lorenzu Bernini ma cchi fìciru spasciari ntô XIX seculu picchì li rumani ni sbintàvanu sempri a fomma (lu suprannuminaru addirittura orecchie d'asino "auricchi di sceccu").
Lu Culusseu fu custruitu di li mpiraturi dâ dinastìa Flavia dô 70 dopu cristu finu o 80 dopu cristu. Putiva ricògghiri macari 50.000 pirsuni e ntô menzu ci cumminàvunu battagghi di Gladiaturi, di besti o di cristiani, ô cuntrariu di zo cu si penza li gladiatura ca s'hannu murutu ntô Culusseu sù davveru picca, iddi nun cummattìvanu mai chî besti ma sempri tra di iddi e quannu unu s'arrinniva viniva sempri spargnatu, li gladiatura cummattìvanu pî sordi o pâ sò libirtà (siddu èrunu schiavi) e l'addestramentu custava assai, siddu un gladiaturi assimpicava pi firiti viniva sùbbutu midicatu. Li cristiani, ô cuntrariu, cumbattìvanu tra di iddi o chî besti spissu a manu nudi o cu armi arrazzicunati, èrunu schiavi e cummattìvanu pâ sò libirtà. La famusa scena dô mpiraturi ca faciva ammazzari un gladiaturi scunfittu è farsa, sta cosa succidiva sulu tra cristiani.
Lu culusseu comu si vidi accamora è tuttu spugghiatu, picchì ntô XV sèculu lu papa fici scippari tuttu lu marmu di iddu pi fàricci la cresia di San Petru.
[cancia] Manciari
Parrannu di Roma, nun si pò nun parrari dû manciari lucali. Li piatti tìpichi sû li bucatini a la matriciana, la carbunara e la purchetta di Ariccia. Roma vanta puru na para di vini piddaveru boni, li vini dî Casteddi, e nu salami troppu gustosu.
[cancia] Viditi videmma
| Capuluòchi dû Lazziu | ||
|---|---|---|
| Frusinuni | Latina | Rieti | Roma | Viterbu | ||