Grecia antica

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
L'acròpuli di Ateni, sìmmulu riliggiusu e pulìticu dâ Grecia Antica.

Grecia antica è lu tèrmini usatu pi discrìviri la parti dû munnu chi parrava lu grecu anticu ntê sèculi chi pricideru lu mpiru rumanu. Sta parti cumprinnìa nun sulu lu statu grecu attuali, ma puru Cipru, li costi Egei dâ Turchìa, la Sicilia e lu sud di l'Italia cuntinintali, e li culonî grechi ntê costi di l'Albanìa, di la Bulgarìa, di l'Egittu, dâ LibbiaRumanìa, dâ Spagna e di l'Ucraina.

L'organizzazzioni pulìtica e ecunòmica dâ Grecia antica nun dipinnìa di nu statu cintralizzatu ma di cità chi èrunu puru ripùbblichi ndipinnenti. Li cità-statu cchiù mpurtanti èrunu senza dubbiu Ateni, Alessandria d'Egittu, Tebi, Sarausa, Corintu, Sparta, ma riggiuni comu la Tessaglia o li cità di l'ìsuli dû mari Egeu (Rodi, Samo, lu Dodecannesu), esercitàvunu puru nu putiri mpurtanti ntê rapporti tra li vari entità.

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]