Patrassu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Lu tiathru di Patrassu.

Patrassu è na citati dâ Grecia di 168'034 abbitanti (2011). Situatu ntô Peloponnesu[1], Patrassu è nu portu mpurtanti pi li culligamenti cu li porti dû mari adriaticu.

A citati di Patrassu ciuriu nto periodu miceneu (1580-1100 a.C.), unni c'era nu paiseddu preistoricu.

Patrassu fici parti da Lega Achea cu authri citati comu Dyme and Pharai.

Nto 146 a.C., Patrassu addivintau na colonia romana e l'imperatori Augustu ci fici thravagghi e a rifunniu.

Nta l'ebbica bizantina, a citati di Patrassu fu macari mpurtanti picchi c'haveva u portu.

Appoi nto 1205, a citati fu pigghiata d'un cavaleri francisi: Guillaume de Champlitte ca diventau u principi di l'Achea.

Nta l'annu 1458, u sultanu ottomanu Mehmet II conquistau a citati di Patrassu.

Di Patrassu pattiu a Rivoluzioni greca, nto 1821 contra li turchi ottomani.

A fini do XIX, iniziau a ranni industrializzazioni da citati.

L'italiani, duranti a secunna guerra munniali ci ittaru na sfunnacata di bummi. Dopo a guerra a citati s'arricupigghiau.

Uora, Patrassu è na mpurtanti citati portuali e l'economia do turismu sta criscennu è puru a crisi do debitu greco do 2010.

  1. https://e-patras.gr/el