Astati

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Stati)
« L'astati nun ti fari cunzumari dû 'nvernu. »


Nu campu dû Belgiu duranti l'astati

L' astati è la staciuni cchiù càuda di l’annu, ntra la primavera e l’autunnu, ca nta l'emisferu dû nord è cumprinnuta ntra lu 21 di giugnu e lu 23 di sittèmmiru e nta l’emisferu australi ntra lu 21 di dicèmmiru e lu 21 di marzu. Ô surstizziu la jurnata è cchiù longa dâ notti ca è cchiù curta. Duranti a l'astati usanza è di pigghiari nu pirìudu di vacanzi ca cumprenni la chiusura dî scoli (nta l'Italia) pi circa tri misi e li travagghiaturi si ponnu pigghiari li ferî ca dùranu a secunnu.

Tempu[cancia | cancia la surgenti]

Li tèmpura cancianu di riggiuni a riggiuni ntô munnu. Ntê zoni tropicali la staggioni ùmita cadi duranti stu pirìudu. Ntê savani porta â crìscita dî chianti e dâ veggetazzioni tutta, purtannu macari ê migrazzioni di l'armali comu ponnu jèssiri li gnu, li zebbri e àutri. Unni la staggioni chiuvusa accumpagnata è dî vèntira mastri ca si mòvunu dâ terra ô mari (o avanti a ruèssa), veni allura chiamata Munzuni. Nta l'Ocèanu Atlanticu Àutu cc'è ogni astati lu pirìudu (1 Giugnu - 30 Nuvèmmiru) ca porta l'uragani.

Curtura[cancia | cancia la surgenti]

L'astati havi statu sempri na fonti di spirazzioni pi l'artisti di tutti li tèmpura. Ntra chiddi cchiù famusi s'arricòrdanu "Sonnu di na notti di menzastati" (origg.: A Midsummer Night's Dream) di William Shakespeare e "L'Astati", nu cuncertu cumprinnutu nta "Li Quattru Staggiuni" di Vivaldi. Macari assai su' li rapprisintazzioni alligorichi unni fatta è ô spissu comu na fìmmina o na figghiola n ginirali cu nu mazzu di granu ntê manu.

Astati pinzata di Alfons Mucha ntô 1896


Li staciuna: