Sunetti di Shakespeare

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Fruntispizziu dî Sunetti

Li sunetti di William Shakespeare, fannu parti di n'òpira puètica dû littiratu ngrisi cèlibbri chi cumprènninu 154 sunetti furmati di tri quartini e un disticu pi nu tutali di 14 versi ognunu.

Temi[cancia | cancia la surgenti]

Prubabbirmenti Shakespeare scrissi li soi sunetti a partiri di l'anni 90sèculu XVI doppu ca na pidèmia fici chiùdiri tutti li tiatri di Londra ma foru pubbricati sulu ntô 1609. Li primi 126 sunnu ndrizzati a nu giòvani omu. l'àutri sunnu ndrizzati a na nun idintificata Dark Lady (fìmmina bruna); attraversu la rilazzioni tra lu pueta e sta fìmmina l'auturi sviluppa nnî soi sunetti li temi cchiù disparati chi si nni vannu dâ morti a l'amicizzia.

S'attròvanu certi puisìi chi nun s'accòrdanu chî temi usuali dû sunettu di stu pirìudu. P'asempiu, cu My Mistress' Eyes are nothing like the Sun (Nùmiru 130: L'occhi dâ bedda mia nun sunnu com'u suli), l'auturi sviluppa na pulèmica versu li pueti dû gèniri petrarchiscu, li quali àmanu na fìmmina nun riali, dâ quali cu fàusi paraguna vennu saggirati l'aspetti pusitivi. Chissu rapprisenta n'asempiu tìpicu di comu lu pueta usa lu tema di l'amuri pi sviluppari n'àutru tema, sia la pulìtica o sia la misirìa dâ vita umana.

Asempiu dî versi[cancia | cancia la surgenti]

Sta scelta di versi foru traduciuti di Renzu Porcelli.

Sunettu 60[cancia | cancia la surgenti]

Comu l'unni ntâ riva lesti avànzanu,
'ccussi li minuti nostri lesti cùrrinu;
e l'unu appressu a l'àutru misi 'n fila
ncontru a fini cu affannu si nni vannu.
Trasi lu nutricu ntô regnu di l'arba,
a quattru pedi crisci, ma la cuddata
cci leva la luci scurrannu la so gloria
e si ripigghia soccu cci avìa datu.
Lu tempu signa 'n giuvintù li chirlanni
di ciuri e scava li surchi a la biddizza,
agghiutti dâ natura li fogghi tènnari
picchì nenti risisti a la so fàuci.
Ma lu me versu arresta a lodi tua
pi lu futuru, sfidannu dda manu.

Sunettu 61[cancia | cancia la surgenti]

È pâ to vogghia si ntâ notti scura
la to fiura mi grapi li pirneddi?
Pû to disìu si rumpi lu me sonnu
e n'ùmmira di mia si pigghia jocu?
Tantu di tia luntanu la to arma
pi spiàrimi ammutti ncontru a mia,
pi scuvari li vriogni e la vilitati:
civu e sustanza dâ to gilusìa?
Accussì granni nun è lu to amuri,
è lu me amuri chi mi grapi l'occhi,
è iddu chi mi leva lu riposu
facènnusi vardianu a dannu meu.
Vigghiu pi tia e tu vigghianti stai
di mia luntanu e troppu a ciancu d'àutri.

Sunettu 121[cancia | cancia la surgenti]

È megghiu pàriri o èssiri vili
si quannu vili nun sì, sì cunnunnatu
e perdi lu giustu piaciri pi curpa
dî taliati dâ genti, e no di soccu
senti ntô pettu. Picchì l'occhi trùbbuli
fàusi salùtanu lu me sangu càuru
o pâ me dibbulizza la spia cchiù dèbbuli
soccu pusseru di megghiu mi spreggia?
No, sugnu soccu sugnu, e cu mi ncurpa
di li me abbusi, va cuntannu li soi.
Sulu iddi sù torti, iò sugnu drittu
e li so pinzeri lordi nun mi nfànganu.
A menu chi sintènzianu sta règula:
ogni omu è tintu e ntô so mali campa.

Rifirimenti[cancia | cancia la surgenti]

  • A Sicilian Shakespeare: A bilingual edition of all his sonnets (2001), traduciuti di Renzu Porcelli, Legas (n'edizzioni bilingui).


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 4 di sittèmmiru 2008

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina