Ruppu (unitati di misura)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
ruppu
Nfurmazzioni ginirali
Grannizzavilucitati
Simmulukn
Eponimugruppu
Cunvirsioni
1 kn 'n... ...equivali a...
Unitati SI1 852 m/h

U ruppu eni na unitati di misuravilucitati uguali a nu migghiu nauticu l'ùora (1 852 m/h). 'N ambitu 'ntirnazziunali a sò abbreviazioni eni kn, chista abbreviazioni eni cunsigghiata da l'Ufficiu 'ntirnazziunali dî pisi e dî misuri da l'Organizzazioni idrografica 'ntirnazziunali ma nnè paisi anglusassuni si trova puru l'abbreviazioni kts pû plurali (da l'ngrisi knots, ruppi). U ruppu nun eni na unitati di misura dû Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura, ma eni accìttata. 'N particulari u ruppu eni usatu 'n mitiuruluggìa e pâ navigazioni nautica e aerea.

Cancìamenti[cancia | cancia la surgenti]

1 ruppu eni uguali a circa:

Origini[cancia | cancia la surgenti]

Anticamenti â vilucitati vinia misurata lanciannu nu solcometru dâ puppa. U solcometru era furmatu da na sagola dunni era lijatu nu galleggianti di lignu a forma di sitturi circulari (nu quartu di cerchiu) piummatu nnà parti curva pì fallu galliggiari perpendicolarmenti nnà superfici di l'acqua e criari resistenza ô trascinamentu. Loncu a sagola eranu posti dî ruppi a na distanza fissa di 50 puseri e 7,6 puseri (15,433 m). U calculu vìnia fattu da dui marinai posti a puppa di l'imbarcazioni. Unu duvia lanciari a sagola e cuntari quanti ruppi passavanu tra li so jirita, mentri l'avutru tinìa u tempu usannu na clessidra di 30 secunni. Datu ca 15,433 m sunnu 1120 di migghiu nauticu, mentri 30 secunni sunnu 1120 di ùora, u cunteggiu di ruppi passati tra li jirita dû marinaju, 'n trenta secunni, currìspunni â vilucitati da navi.

A definizioni di "ruppu" dìriva da l'essìrir chistu nu migghiu nauticu a l'ùora (1 kn = 1 NM/h), dunni a misura dû migghiu nauticu – di 1 852 m – dìriva da l'essìri chista a lunchizza di l'arcu di circonferenza massima (equaturi o miridianu ncapu a sfera terrestri) suttìsu da nu anculu ô centru dâ Terra di ampizza uguali a 1 primu (160 di gradu sessagesimali). Ncapu i carti nautichi nfatti i distanzi vennu misurati arrìpurtannu nnà scala dâ latitudini arrìpurtata ê margini di chista.

Erruri cumuni[cancia | cancia la surgenti]

Essennu già u ruppu na unitati di misuravilucitati, uguali pì definizioni a nu "migghiu nauticu/ùora", diri "ruppi l'ùora" pì innìcari na vilucitati eni sbagghiatu. Tali definizioni sbagghiata currìspunni nfatti a "migghia l'ùora pì ogni ùora" (migghiu nauticu/ùora²), câ riguri nveci avissi a essìri na misura di accilirazioni

Terminoluggia[cancia | cancia la surgenti]

  • KTAS (knots true airspeed = vilucitati riali di l'aria 'n ruppi): a misura dâ vilucitati riali di nu ariupranu rispettu a l'aria circustanti
  • KIAS (knots indicated airspeed = vilucitati innìcata di l'aria 'n ruppi): eni a vilucitati dû velivolu rispettu a l'aria comu veni signata dô strumentu di misura
  • KCAS (knots calibrated airspeed = vilucitati di l'aria calibrata 'n ruppi): vilucitati dû velivolu rispettu a l'aria curretta da sbagghi di posizioni dâ sunna pitot
  • KEAS (knots equivalent airspeed = vilucitati di l'aria equivalenti 'n ruppi): eni a vilucitati dû velivolu rispettu a l'aria curretta da sbagghi di effetti di cumprimibilitati

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]

Lijamenti dî fora[cancia | cancia la surgenti]