Caluria

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

A caluria, o nica caluria, simmùlu cal, eni na unitati di misura di l'enirgia, ntrudutta da nu ambitu dittu termudinamicu. Veni comunimenti dìfinita comu l'enirgia nìcissaria pì ghisari di 1 °C (da 14,5 a 15,5) a timpiratura di 1 g di acqua distillata a prissioni di 1 atm. Esistìnu vari definizzioni, ciascuna usata 'n determinati ambiti scientifici o ngigniristici, ca cancianu a secunna di la timpiratura di l'acqua. Moltu spissu si cunfunni a kilucaluria cu la caluria (esempiu: 'n nu ettu di pani ci sunnu 200 calorii, probabilmente significa che ci nnì sunnu 200000, ossia 200 kilucalorii).

'N bioluggìa e 'n nutrizziuni a chilucaluria (simmùlu kcal), o granni caluria (simmùlu Cal), eni l'enirgia necìssaria pì ghisari di 1 °C a timpiratura di un kg di acqua distillata a prissioni di 1 atm, currìspunni quinni a 1000 nichi calurii. Eni usata pì innicari lu apportu energeticu mediu di nu alimentu pì ogni grammu o 100 grammi di pruduttu.

Sebbene u valuri energeticu di nu alimentu e lu cunsumu di enirgia nta l'attivitati fisica vennu ancùora innicati 'n Cal (o kcal), u Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura adutta u joule (J) e lu sò multiplu kilojoule (kJ, 1000 J).

Storia[cancia | cancia la surgenti]

A prima defìnizioni mai pubbricata di Caluria (a granni caluria o chilucaluria) eni attribuita a Nicolas Clément ca nto 1825 a definiva comu a quantitati di caluri nìcissaria a ghisari di nu gradu centigradu a timpiratura di nu chilugrammu d'acqua da 0 °C a 1 °C, si tratta di la prima definizione tecnica aduttata.

James Prescott Joule calculò nto 1850, 'n basi a nu sperimentu chiamatu "mulineddu di Joule", l'equivalenti meccanicu dû caluri nìcissariu a ghisari di 1 °F (1 °C = 1,8 °F) a timpiratura di na libbra (circa 454 g) d'acqua a 55÷60 °F ('n media circa 15 °C) uttìnennu nu valuri di 772,692 uguali a 4,16 J/cal cu nu erruri di lu 0,6% circa ncapu u valuri mudernu. Attornu a l'àrvulu eranu avvolti dui fili passanti ciascunu pì na carrucola e a ciascuna estremitati vi era na massa. Li massi, scìnnennu pì forza di gravitati, facevanu ruotari mediante u filu di li paletti, ca muvennu l'acqua a riscaldavanu.

Varianti[cancia | cancia la surgenti]

U travagghiu nìcissariu pì aumintari a timpiratura di 1 g di acqua di 1 °C dipenni da la timpiratura niziali di la stissa ed eni difficili da misurari. Pertantu esistìnu divìersi definizioni di caluria.

  • Caluria termuchimica: 1 calth = 4,184 J. A cummissioni ncapu a nomenclatura di l'Unioni ntirnazaiunali di scienzi di la nutrizioni raccumanna l'usu di chistu fatturi pì cancìari i misuri dû valuri enìrgeticu dû cibbu espressi 'n grandi calurii (Cal) o chilucalurii (kcal) ìn kilujoule, 1 Cal = 1 kcal = 4,184 kJ.
  • Caluria a 15 °C: 1 cal15 = 4,1855 J = 3,968×10-3 Btu. Eni a caluria accussì comu definita originariamenti quali enìrgia 'n gradu di ghisari a timpiratura di 1 g d'acqua a prissioni atmosferica da 14,5 °C a 15,5 °C. Tali valuri spìrimintali fu pubblicatu da lu CIPM nto 1950 ncapu la basi di la misura dû caluri spìcificu di l'acqua a 15 °C, ca 'n basi a tali definizzioni misura 1 .
  • Caluria ntirnazziunali: 1 calIT = 1,163 mW·h = 4,1868 J. Eni stata dìfinita da lu'International Steam Table1929 prima comu 1/860 W·h e 'n seguitu ridefinita nta la Fifth International Conference on the Properties of Steam1956 comu 4,1868 J esatti. U valuri dû 1956 fu suggìritu da E. J. Le Fevre 'n quantu facilitava nnà l'era pre-computer u cancìamentu tra li valuri di caluri spìcificu espressi 'n e chiddi espressi 'n infatti 1 = 1 .

Nutrizzioni[cancia | cancia la surgenti]

A determinazioni di l'apportu caloricu fu fatta inizialmenti pì lu zuccaru cchìu semplici, cioè u glucosiu, l'alimentu di cchìu facili assimilazioni. Tìnennu contu ca 1 g di carbuidrati sviluppa 3,8 kcal, 1 g di proteine 4 kcal e 1 g di lipidi 9,3 kcal, di ogni alimentu si pò dìterminari l'apportu enirgeticu medu ncapu a basi di cumpunenti ditti. Su la cunfizzioni di quasi tutti li alimenti eni innicatu l'apportu caloricu mediu, espressu 'n Cal/100 g.

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]