Custanti di Planck

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

A custanti di Planck, puru dìtta quantu d'azzioni e innìcata cu , eni na custanti fisica ca rapprìsenta l'azzioni minima pussibili, o elementari. Idda determina ca l'enirgia e li grannizi fisiche funnamintali a idda lijati nun evolvinu 'n modu cuntinu, ma sianu quantizzati, ossia ponnu pigghìari sulu valuri multipli di tali custanti.

A custanti di Planck avi i dimensioni di na enirgia pì nu tempu e nto sistema di unitati di misura di li unitati atomiche forma l'unitati di misura dû mumentu angulari. Idda permetti a quantizzazioni di grannizzi comu l'enirgia, a quantitati di motu e lu mumentu angulari, e la sò scuperta avi avutu nu ruolu determinanti pì la nascita e la succìssiva evoluzioni di la miccanica quantistica. Eni puru una di li custanti funnamintali ca defìniscunu a custanti di struttura fini o custanti di Sommerfeld.

Pigghìa u sò nomu da lu fisicu tidiscu Max Planck, ca la introdussi nto 1900 'n secuitu a li studi ncapu u spettru di la radiazziuni di corpu nivuru.

Valuri[cancia | cancia la surgenti]

Il valore spìrimintali dâ custanti, secunnu i raccumannazzioni CODATA2010, eni:

(essennu 1 eV = 1,602 176 53 × 10−19 J).

Appari di friquenti nnà trattazioni matimàtica a quantitati:

Dunni π eni a custanti pi grecu. Chista esprìssioni eni comunìmenti innìcata pì cummiritati di scrittura cu e denominata " tagghiatu" o custanti di Planck ridutta o custanti di Dirac. Vali:

Quantizzazioni di li grannizzi fisiche[cancia | cancia la surgenti]

Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Quantizzaziuni (fisica).


A custanti di Planck eni lijata a la quantizzazioni di li grannizzi dinamiche ca carattirizzanu u statu di la materia a liveddu micruscopicu, ossia di li particedde ca formanu materia e luci: elettrùni, prutuni, neutruni e futuni. Pì esempiu, l'enirgia E traspurtata da na unna elettrumagnetica cu friquenza custanti ν pò assumìri sulu valuri uguali a:

Alli voti eni cchìu cunvinenti usari a friquenza angulari ω=2πν, ca dà:

Nto casu di nu atumu, a quantizzazioni dû mumentu angulari determina nto spettru di emissioni atomicu righi di emissioni currìspunnenti a na serie di nùmmari quantici. Datu J u mumentu angulari tutali di nu sistema cu invarianza rotazionali, e Jz u mumentu angulari misuratu lùongu ogni data direzioni. Chisti quantitati ponnu assumìri suloui valuri:

Quinni pò essìri ditta "quantu dû mumentu angulari".

Ndeterminazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Principiu di indeterminazioni di Heisenberg.


A custanti di Planck trasi puru nto limiti di accuratezza nnà determinazioni dì valuri di coppie di variabbili comu Enirgia-Tempu e Posizzioni-Impulsu secunnu u principiu di indeterminazioni di Heisenberg. L'indeterminazioni nnà misurazioni ddà pusizioni Δx e l'indeterminazioni nnà misurazioni di la quantitati di motu lùongu a stissa dirizzioni, Δ, sunnu nfatti vinculati da a rilaziuni:

.

Tuttavia i rilaziuni di indeterminazioni rapprìsentanu di li medie statistiche i cui valuri dìrivanu da nu avutu nùmmaru di misuri:

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]