Tempu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu tempu (pl: tèmpura) si usa pi misurari lu passatu, lu prisenti e lu futuru.

Pi misurari tempu si pò usari qualunchi cosa chi si ripèta cuntinuamenti e ntôn modu stàbbili. N'asempiu pò èssiri quantu voti la Terra si gira furriannu attonnu lu suli. Lu studiu dû tempu (spiciarmenti la sò misura) si chiama uraluggìa.

Lu sistema ntirnazziunali rifirisci a l'unitati di tempu cchiù nica comu unu secunnu, scrittu comu s. Lu battiri lu tiempu in musica stapi a significari n'autra cosa.

Unitati di tempu[cancia | cancia la surgenti]

  • 1 millenniu = 1.000 anni
  • 1 sèculu = 100 anni
  • 1 dicina = 10 anni
  • 1 annu = 12 misi = 365 jorna
  • 1 misi ≈ 4 simani ≈ 30 jorna
  • 1 simana = 7 jorna
  • 1 jornu = 24 uri
  • 1 ura = 60 minuti
  • 1 minuti = 60 secunni
  • 1 secunnu = 100 cintisecunni
  • 1 secunnu = 1.000 millisecunni
  • 1 millisecunnu = 1.000 nanosecunni
  • 1 nanosecunnu = 1.000 femtosecunni
  • 1 femtosecunnu = 1/1.000.000.000.000 dûn secunnu

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]

Fìsica
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica