Va ô cuntinutu

Unitati atomiche

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Li unitati atomiche (au) sunnu nu sistema di unitati di misura usatu nta fisica atomica pì discriviri i proprietati di li elettrùni. Tutti li unitati di chistu sistema vennu scelti punennu uguali a unu i valuri di alcuni custanti ca discrivunu pruprietati funnamintali di li elettrùni.

Quantitati Nomu Simmùlu Valuri 'n unitati SI
lunchizzaraggiu di Bohr5,291 772 108(18) × 10-11 m
massamassa a riposu di l'elettrùni9,109 382 6(16) × 10-31 kg
caricacarica elemintari1,602 176 53(14) × 10-19 C
mumentu angularicustanti di Planck1,054 571 68(18)×10−34 J s
enirgiaenirgia di Hartree4,359 744 17(75) × 10-18 J

A custanti di Coulomb eni puru idda uguali a unu 'n chistu sistema. Datu ca chisti sei quantitati nun sunnu innìpinnenti eni sufficienti definiri quattru di chisti unitati pì aviri automaticamenti puru l'avutri.

Nna li unitati atomiche, u magnetuni di Bohr vali , e la velocitati di la luci ntô vacanti vali , dunni eni a custanti di struttura fini.

Chisti sunnu:

Quantitati Simmùlu Valuri 'n unitati SI
tempu2,418 × 10-17 s
velocitati2,187 × 106 m/s
forza8,238 × 10-8 N

L'usu di li unitati atomiche semplifica puru l'equazioni di Schrödinger. Pì esempiu ntô SI l'Hamiltoniana pì nu elettrùni 'n nu atumu di idrògginu eni:

mentri 'n unitati atomiche avi a forma:

Talìa puru

[cancia | cancia lu còdici]