Barn

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

U barn (simmùlu b o bn, dô termini ngrisi "barn", fienili) eni na unitati di misuraària, usata 'n fìsica nucliari e subnucliari, nzemula a lì sô suttamultipli, pì misurari sizioni d'urtu tra particeddi elimintari. U barn nun fa parti dû Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura ma eni accìttatu comu unitati pì l'usu currenti.

Dimensionalmenti u barn eni na ària, ed eni uguali a:

.

Nu barn eni circa uguali a la sizioni di nu nucliu di uraniu, nfatti u raggiu classicu dû sô nucliu 'n femtometri vali circa:

Femtobarn cuntrariu[cancia | cancia la surgenti]

U "femtobarn cuntrariu" (fb−1) eni na unitati di misura dâ fluenza tradiziunali nto campu dî acciliraturi di particeddi, ed eni uguali nto sistema 'ntirnazziunali a:

.

Dui fasci di particeddi ca hannu na sizioni d'urtu di collisioni reciproca genìranu rialmenti eventi di collisioni tantu cchìu chista sizioni eni avuta e tanti cchìu a loncu dura a riazioni. Pirciò a fluenza di l'acciliraturi misura a quantitati di eventi di collisioni rializzabili duranti nu piriodu di funzionamentu (pì esempiu, 100 fb−1 nnà l'acciliratura x usunnu raggiunti 'n novi misi). Comu facili esempiu, si nu fasciu circola pì 8 uri (28 800 secondi) cu nu campu istantaniu di 300 × 1034 m−2s−1 = 300 μb−1s−1, allura totalizzerà na fluenza di 8 640 000 μb−1 = 8.64 pb−1 duranti chistu pìriudu. 'N avutri termini a fluenza misura ncapu u loncu pìriodu di esperienza sarbata cu la machina cunsìdirata, quinni a lory efficienza pì prudurri canuscenza. U Fermilab pì esempiu avi pruduttu 10 fb−1 nnà l'ultimi deci anni. Nto sulu 2012 u Large Hadron Collider avi supìratu u traguardu di 23 fb−1.

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]