Large Hadron Collider

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Lu tunnel dû LHC.

Lu Large Hadron Collider o simpricimenti LHC è n'acciliraturi di particeddi, cullaudatu pi cullisioni tra prutoni o ioni pisanti. E' l'acciliraturi cchiù granni mai custruiutu di l'òmu. Di furma d'aneddu, di na lunchizza di 27 chilòmitri, lu LHC s'attrova sutta terra â fruntera tra la Francia e la Svìzzira, â pirifiria di Ginevra. E' gistutu dû CERN, lu centru europeu di ricerca nucliari cu sedi a Ginevra. Vinni inauguratu ufficalmenti lu 10 di sittèmmiru2008, ma doppu la so misa nfunzioni s'appi a stutari pi na riparazzioni di na cunnutta di rufriddamentu. La misa 'n funzioni difinitiva fu ntô 2010.


Li spirimenti prugrammati[cancia | cancia la surgenti]

Li spirimenti prugrammati ntô LHC hannu comu scopu chiddu di ricriari li cunnizzioni di l'àttimu sùbbitu doppu lu big bang, pi circari di spiecari megghiu lu sviluppu di l'universu. Àutri pruggetti principali sunnu la scuperta dû bosoni di Higgs, privistu dâ tiurìa, ma mai taliatu, la misura dâ massa dû neutrinu e macari pi spiecari lu prubbrema dâ massa mancanti di l'universu.

Li pulèmichi dâ viggìlia[cancia | cancia la surgenti]

A la viggìlia di la naugurazzioni, lu LHC fu ntirissatu di na campagna di disinfurmazzioni (o di nfurmazzioni, a secunna di cui talìa) cunnutta di Otto E. Rössler pô pirìculu ca cu ssi spririmenti si putìanu furmari purtusa nìuri câ pussibbilità di sucàrisi tuttu lu pianeta, puru si tanti rilazzioni nijaru sta prubbabbilità.

N'àutra quistioni arrigguarda li sordi spinnuti pi lu spirimentu. Na critica friquenti è pirchì vinti paisi spinneru 4,6 miliardi di euru pi custruìri sta màchina. Di sòlitu li scinzati, a parti li chistioni filusòfichi supr'a la nascita di l'universu, arrispùnnunu ca sti ricerchi funnamintali attròvanu applicazzioni mpinzati, comu fu lu casu pi lu world wide web ca fu strummintatu di Tim Berners Lee ô CERN di Ginevra.

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 8 di nuvèmmiru 2008

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina


Fìsica
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica