Turchìa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Turchia)
Turchìa
Turchìa – Bannera
(SCN) Paci 'n-patria, paci nnô munnu

(TR) Yurtta sulh, cihanda sulh

Turchìa - Lucalizzazzioni
Turchìa - Lucalizzazzioni
Dati amministrativi
Nomu cumpretu Ripubbrìca đđâ Turchia
Nomu ufficiali Türkiye Cumhuriyeti
Lingui ufficiali Turcu
Capitali Ankara  (5.639.076 ab. / 2019)
Pulitìca
Guvernu Ripubbrìca Prisirinziali
Capu đđî Statu Recep Tayyip Erdoğan
Trasuta nnâ l'ONU 24 Uttùviru 1945
Ària
Tutali 783.562 km²
% di l'acqui 1,3% %
Pupulazziuni
Tutali 85.037.969 ab. (10-04-2021)
Dinsitati 110 ab./km²
Ìnnici đđî criscita 1,09% (2020)
Nomu đđî l'abbitanti Turchi
Giografìa
Cuntinenti Asia, Europa
Cunfini Grecia, Bulgaria, Georgia, Armenia, Azzirbaiggian, Iran, Iraq, Siria
Fusu urariu UTC+3
Ecunumìa
Munita Lira Turca
Àutru
Còdici ISO 3166 TR, TUR, 792
TLD .tr
Prifissu tel. +90
Sigla autu. TR
Innu nazziunali İstiklâl Marşı

Festa nazziunali 29 Uttùviru


La Turchìa è nu statu di 68 miliuna d'abbitanti chi si sparti ntra l'Asia e l'Europa. La cità cchiù mpurtanti è Istanbul (10 miluna d'abbitanti), ma pi la sò posizzioni troppu occidintali, la capitali ha statu dichiarata Ankara (4 miliuna), chi si trova ô centru dû tirritoriu turcu.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

La quasi tutalità dû tirritoriu dâ Turchìa s'attrova ntô cuntinenti Asiaticu, nti la cussidditta pinisula di l'Asia Minuri. A Est cunfina cu l'Armenia la Giorgia l'Iraq e la Siria; a sud è vagnata dô mari Miditirraniu, a tramuntana dû mari Nìuru e a uccidenti dû Mari Eggeu. La parti europea dâ Turchìa, unni s'attrova la capitali ecunònica dû Paisi, Istanbul, cunfina câ Grecia a sud e câ Bulgaria a nord.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Ebbica greca[cancia | cancia la surgenti]

La storia antica dâ Turchìa è liata a strittu cuntattu cu chidda dâ Grecia. Mittennu a parti la guerra di Troia, chi secunnu la liggenna vitti truiani e Greci cummattiri versu lu XII sèculu a.C., fu ntê costi uccidintali di l'Asia minuri ca li Greci funnaru li primi culoni di dabbanna lu mari. E fu ntâ culonia di Miletu ca si svilupparu li scienzi e la filosufìa chê primi filosufi presucratici.

Ebbica bizzantina[cancia | cancia la surgenti]

Doppu la rumanizzazzioni chi siguiu l'èbbica greca, la Turchìa fu nu tirrinu favurevuli pâ diffusioni dû cristianesimu. Lu mpiraturi rumanu Custantinu lu granni, cu la sò pulitica di graputa â riliggiuni cristiana, desi lu nomu â nova capitali di lu mpiru rumanu d'orienti. Custantinòpuli, l'attuali Istanbul, addivintau la cità cchiù mpurtanti pi tuttu lu mediuevu. La nfluenza curturali pulitica e ecunomica di Custantinòpuli si facia sèntiri forti nti tutta l'Italia miridiunali e ntâ Sicilia. Li bizzantini tintaru ô cursu dî sèculi di cummattiri contra li nvasioni mussurmani ntâ pinisula italiana, senza successu. La nfluenza bizzantina nun si ni calau accussì assau, pirchì all'èbbica dû scisma granni1054, cu puru ca la Sicilia era amministrata dî mussurmani, li cristiani dâ Calabbria e dâ Sicilia caderu sutta la nfluenza dâ nova duttrina ortudossa dû patriarca di Custantinopuli. Fu all'èbbica bizzantina ca la Turchìa appi liami assai stritti câ Sicilia nurmanna. Artisti bizzantini foru li capimastri ntê dicorazzioni dî principali chiesi d'èbbica nurmanna n Sicilia.

Ebbica uttumana[cancia | cancia la surgenti]

Ntô 1453 lu mpiru bizzantinu, attaccatu di guirreri turchi vinuti di l'Asia, cadi n favuri di la staurazzioni di lu mpiru uttumanu. Lu mpiru uttumanu addiventa na putenza riggiunali assai mpurtanti, agghicannu a cuntrullari tutta la parti est dû Miditirraniu. Nun agghicau mai a suttamettiri li tirritoria cristiani dâ pinisula italiana, misu a aprti quarchi raid di pirati. Li turchi appiru a cummattiri contra li cristiani e subberu na scunfitta assai pisanti ntô 1565 nti l'assediu di Malta. Lu mpiru uttumanu, si cunsolida agghicannu a cunquistari tirritoria ntê Balcani e agghicannu ê porti di Vienna, prima di accuminzari a dicadiri, e a scumpàriri â fini dâ prima guerra munniali. unu di l'urtimi drammatichi capituli di la storia dâ Turchìa prima di la nascita dâ Turchìa muderna fu lu genucidiu di l'Armeni, chi purtau, cô massacru di circa un miliuni di pirsuni, â scumparuta di tutta na minuranza chi pi seculi avìa abbitatu ntê tirritoria di lu mpiru.

Ebbica muderna[cancia | cancia la surgenti]

Cu Ataturk, la Turchia diventa nu statu mudernu e laicu, basatu supra la distinzioni netta tra riliggiuni e pulitica, cu puru ca la pupulazzioni è quasi tutta mussurmana. La Turchìa muderna travirsau pi tuttu lu XX sèculu fasi di sviluppu ecunòmicu e culturali chi la purtaru â punta dû munnu mussurmanu. Agghicannu a ricanusciri lu statu d'Israeli, a ntigrari la NATU e a fari la dumanna pi essiri ammittuta nti l'Unioni Europea.

Ecunumìa[cancia | cancia la surgenti]

L'econumìa dâ Turchìa si basa supra la manifattura. Li sô nnustri òffrunu manu d'òpira rilativamenti appirnenti, e la sò pruduzzioni è espurtata pi na parti granni ntê paisi di l'Unioni Europea. Lu turismu è puru n'attività ecunòmica di na certa mpurtanza. A parti li siti archiològgici di liveddu munniali, comu pi esempiu la bibblioteca di Efesu, ntâ costa sud dâ Turchìa, agghiri Antalia, si svilupparu diversi cumplessi distinati ê turisti chi cercanu vacanzi vicinu ô mari.


Gallirìa[cancia | cancia la surgenti]

Curiusitati e parrìati[cancia | cancia la surgenti]

Lìati cca storia dâ Turchia e dê so' abbitanti su' tanti parrìati siciliani. Chidda cha forsi è assai chiùi antica è Mamma li Turchi!, cha si usava quannu nto XVII sèculu la Sicilia fu vittima di li pirati ottumanni. 'Sta parrìata si usa quannu ci si scanta di quarchi cosa cha è supiranummìru e cha porta vaij. Autri parrìati su' lijati mmeci ô stiriotipu di li ggenti dô Livanti, cha avissanu a essiri tutti ncatramati: si dici nfatti Turcu unu cha è scuru nta facci. Pozza si dici macari fumari quantu 'n Turcu quannu si fuma assaiuni, pricchini si penza cha li Turchi fumunu assai.



Paisi dû Munnu | Asia
Mediu Urienti: Arabbia Saudita | Bahrain | Cipru | EAU | Giurdania | Iran | Iraq | Israeli | Kuwait | Lìbbanu | Oman | Palestina | Qatar | Siria | Turchìa | Yemen
Asia cintrali: Afganistan | Armenia | Azzirbaiggian | Giorgia | Kazakistan | Kirghizistan | Russia | Tagikistan | Turkmenistan | Uzbekistan
Suttacuntinenti innianu: Bangladesci | Bhutan | India | Maldivi | Nepal | Pakistan | Sri Lanka
Asia livanti: Cina | Giappuni | Corea dû Nord | Corea dû Sud | Mongolia | Taiwan
Asia dû Sud-est: Brunei | Camboggia | Filippini | Indunesia | Laos | Malesia | Myanmar | Singapura | Thailandia | Timor Est | Vietnam