Islandia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
'Lýðveldið Ísland'
Bannera di Islandia Stemma di Islandia
(Bannera) (Stemma)
Muttu: L'Islannia nun havi nu mottu ufficiali
Innu: Lofsöngur
Mappa di Islandia
Capitali Reykjavík
°′  °′ 
La cchiù granni citati Reykjavík
Lingui ufficiali Islannisi e lingua dî signa islannisi (islenskt táknmál)
Cuvernu Ripùbbrica parramintari
Guðni Th. Jóhannesson
Katrín Jakobsdóttir
'
nnipinnenza

17 di giugnu 1944
Aria
 • Tutali
 • Acqua (%)
 
102.819 km² ()
2.7%
Pupulazzioni
 • jinnaru 2012 est.
 • [[Dû |]] census
 • Dinsità
 
319.575 ()

3,10/km² ()
GDP (PPP)
 • Tutali
 • Per capita
2004 stima
;[[|]] ()
38.060 $ (5)
Munita Curuna islannisa (($)2)
Fusu urariu
 • Stati
(UTC)
(UTC)
Internet TLD .is
Prifissu telefònicu ++354

L'Islannia (Ísland, n islannisi) è n'ìsula e nu statu di l'Europa sittintriunali, ntâ l'Oceanu Atlanticu sittintriunali, situata ntrâ Groenlandia (200 km) e la Gran Britagna, a nordòvest dê Ìsuli Fær Øer. Idda fu culunizzata dî Norveggisi e dî Celti (Scozzisi e Irlandisi) ntrô IX e lu X seculu, e ospita lu Althing (AlÞing n islannisi), lu parramentu cchiù anticu dû munnu, istituitu ntô 930. La capitali islannisa è Reykjavík.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

L'Islannia fu abbitata a l'accuminzagghia dî monaci irlannisi celti (scuzzisi, irlannisi) nta l'VIII seculu. Li monaci cunzidiraru l'isula comu un eremu nzinu ô principiu dû IX seculu, quannu fu culunizzata dî vichinghi nurviggisi e dî coloni di àutri paisi scanninavi ca, ntô 930, funnaru l'Althing ca è, nzèmmula cû Løgting di li Ìsuli Fær Øer, l'assimblea parramintari cchiù antica d'Europa. L'Islannia arrimasi nnipinnenti pi tri sèculi, vinennu appoi cunquistata dâ Nurveggia prima (ntô 1262) e dâ Danimarca appoi (ntô 1380), pi effettu di l'unioni ntrô regnu di Nurveggia e lu regnu di Danimarca, suttâ direzzioni di chist'ùrtimu. A l'Islannia vìnniru arricanusciuti putiri limitati ntô 1874, e ntô 1918 cci vinni ricanusciuta na nnipinnenza simili a un prutetturatu cu suvranitati supra materî locali, mentri li relazzioni cu l'èstiru e la difisa rimàsiru ntê putiri di l'autoritati danisi, e lu suvranu danisi rimasi capu di statu nzinu a lu 1944, quannu fu funnata la ripùbblica. La paci di Kiel cunsacràu (ntô 1814) ulteriurmenti la sovranitati danisi, mentri lu paisi di orìggini (la Norveggia), macari sutta lu cuntrollu dâ Svezzia, attruvàu na via a l'innipinnenza. Ntô 1874, pi arricurdari li vecchi tradizzioni, vìnniru celibbrati li 1000 anni dâ culunizzazzioni. Lu 17 di giugnu 1944, duranti la secunna guerra munniali, vinni proclamata la Ripùbblica dâ Islannia. L'Islannia è membru funnaturi (4 di aprili 1949) dâ NATO, ccâ cunnizzioni di nun èssiri custretta a participari ê cunflitti armati (macari picchì, pi sò scelta, l'Islannia nun havi na forza militari propia). Faci parti di l'Assuciazzioni europea di lìbbiru scanciu (EFTA) e, dû 25 di marzu 2001, macari dû spazziu Schengen.

Pulitica[cancia | cancia la surgenti]

Municipalitati dô statu islannisi
Mmàggini dâ Islannia dô satèlliti

Lu parlamentu islannisi Althing havi 63 membra eliggiuti dâ pupulazzioni ogni quattru anni. Lu capu dû guvernu è lu primu ministru, chi havi la parti esecutiva dû cuvernu. Lu primu ministru è eliggiutu dû capu dû statu (prisidenti dâ ripubblica), iddu macari eliggiutu pi cuatru anni.
L'Islannia nun fa parti di l'Unioni Europea.

Prisidenti dâ Ripùbblica[cancia | cancia la surgenti]

Forzi armati[cancia | cancia la surgenti]

L'Islannia è unu dê picca paisi ô munnu ca nun havi un esèrcitu. La nazziuni havi sulu nu corpu di polizzìa e la guardia custiera, cc'havi puru battelli armati pâ survigghianza dâ flotta di pischireccî, picchì cc'è na forti cuncurrenza chê flotti dâ Gran Britannia, dâ Danimarca, dâ Nurveggia e dâ Russia, cuncurrenza ca spissu sfocia n àspiri sciarriati diplumàtichi ntra chissi paisi. La difesa militari dû paisi è affidata ê Stati Uniti, pricisamenti â IDF (Icelandic Defence Force). Li Stati Uniti hannu misu basi militari ncapu a l'ìsula ntâ secunna guerra munniali, ngranniti e raffurzati duranti la guerra fridda n funzioni anti-suviètica. Puru siddu s'impignau a garantiri la sicurezza di l'Islannia, lu guvernu miricanu havi chiusu l'ùrtima basi militari (Keflavík) ntô 2006. L'Islannia è un mèmmiru dâ NATO (North Atlantic Treaty Organization), allianzi militari ca lija lu chiossài dê paisi europei, lu Canadà e li Stati Uniti.

Partiti pulìtichi[cancia | cancia la surgenti]

Li principali partiti pulìtichi sunnu:

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

N Islannia ci sunnu 8 reggiuni (andsvæði), 79 municipalitati (sýslur), 23 pruvinci e 104 cumuni. Lu paisi è situatu supra la frattura giulòggica dû mediu atlànticu. Ci sunnu assai vurcani attivi, p'asèmpiu l'Hekla, e circa lu 10% dâ superfici islannisa è arraccupunatu di ghiacciu. L'isula havi geyser (ca è na palora islannisa) e fiordi. Li principali citati sunnu la capitali Reykjavík, Keflavík (unni s'attrova l'ariuportu) e Akureyri. L'isula di Grímsey, supra lu cìrculu àrticu, è a citati abbitata cchiù sittintriunali d'Islannia. Ô cuntrariu dâ Groenlandia, l'Islannia è cunzidirata paisi d'Europa, e nun dâ Mèrica dû Nord. È la secunna ìsula cchiù granni d'Europa, doppu a Gran Britagna e prima di l'Irlanda, e è macari la diciuttèsima ìsula cchiù granni ô munnu.

L'Islannia.

Clima[cancia | cancia la surgenti]

Geysir, lu geyser cchiù anticu canusciutu dû munnu, ca s'attrova nâ valli di Haukadalur.
Lu ghiacciau Eyjafjallajökull, unu dî cchiù nichi n Islannia.
« Nun ti piaci lu tempu ca faci? Aspetta nu minutu. »


Chissu pruverbiu sintitizza la carattirìstica cchiù evidenti dô clima di l'ìsula, ca è veru variàbbili. L'Islannia s'attruva nta cuntrasti tèrmichi atmusfèrichi (ntra li venti tèpidi sudoccidintali e chiddi veru friddi ca scìnnunu dâ Groenlannia) e marini (tra la càura currenti dô golfu e chidda fridda dâ Mèrica dû Nord e macari dâ Groenlannia): sta situazzioni urìggina chidda ca si chiama diprissiuni d'Islannia (o puramenti cicloni subpulari), ca è na zona di diprissiuni cc'arresta casi custanti supra l'Ocèanu Atlànticu; idda nfuenza assai lu clima di l'ìsula, e ditèrmina granni variabbilitati ntâ forza e ntâ dirizzioni dê venti, e nta l'umititati di l'aria. Pi chissu, n Islannia, lu tempu varia facirmenti, e ci sunnu spissu timpesti duvuti a passaggi di diprissiuni cu valuri bàrichi videmma cchiù vasci di 950 hPa. Rilativamenti â latitùdini (63-66° N) e nunustanti li sò prupàggini sittintriunali s'avvicìninu ô cìrculu pulari articu, lu mmjernu dâ Islannia nun è veru friddu (pâ currenti dû golfu). L'astati mmeci è brevi e frisca (màssimi di jugnettu a Reykjavík sui 13° C e mìnimi sui 7° C); lu rècord pâ capitali è 24,8° C, mentri chiddu assulutu è 30,5° C (ca è chiuttostu àutu ma s'havi di cunzidirari ca nnê citati la media dî timpiraturi è cchiù àuta dê àrî nun antrupizzati di 2-3° C). Giniralmenti, ntî jorna cchiù càuri (di giugnettu) si sùpiranu di picca li 20° C, mentri la notti e veru raru nun scìnniri sutta li 10° C. Cchi'ô nternu (pi l'autitùdini) e a Nord-Ovest (pi via dâ majuri nfluenza dâ currenti fridda dâ Groenlandia) lu clima è chhiù rìggidu e nun cc'è na vera e propia estati. Li ghiacciara òccupanu l'11% di l'ìsula e s'attròvanu macari a altitùdini cullinari (ci sunnu lìncui cc'agghicanu nnissu nnissu ô mari, a 50 m s.l.m. virè), e n zoni ummurusi lu ghiacciu arresta tuttu l'annu. Li chioggî, dipinnenti dâ dirizzioni dô ventu, ammùntanu a circa 1000-1600 mm ànnui luncu li costi miridiunali e urientali, a 700-1000 mm ô nternu di l'ìsola, a 800 mm a Reykjavík e a 400-600 mm a Nord e Nordest. La parti cô pricipitazzioni cchiù vasci di l'ìsola s'attrova a Nord di l'enormi ghiacciau Vatnajökull, unni iddi sunnu nfiriori â 400 mm. Li nivicati pòzzonu mmàttiri puru a l'inizziu di jugnu e â fini di austu nô ntruterra. Nnô mmjernu, comu diciutu, li timpiraturi sonnu miti e nun scìnnunu veru sutta lu zeru: nnî jorna cchiù friddi (n jinnaru) nnî riggioni custieri miridiunali s'hannu timpiraturi attornu ê 0° C, nnê altupiani cintrali attornu ê -10° C, e nnê zoni sittintriunali nta -25° e -30° C. Nunustanti zò, li gilati sunnu veru friquenti, e sunnu rari li jornati veru supra lu zeru. Cci ponnu èssiri macari escurzioni tèrmichi giurnalieri veru marcati, ma idde sunnu strittamenti lijàti â dirizzioni dû ventu (pi scanciu a l'altirnanza di luci e scuru). L'arcipèlagu di Vestmannaeyjar, ca s'attrova arrassu dâ costa miridiunali, è la zona cû clima cchiù oceànicu: nnô mmjernu la timpiratura mìnima media è di -1° C, ma la màssima media nun acchiana supra li 2° C. Cca sunnu veru friquenti li jorna di forti ventu cu nevischiu: la nivi cadi spissu, ma giniralmenti nun cc'arrèstanu granni quantitati (nun chiossai di 15-20 cm). L'astati mmeci è veru chiuvusa e frisca.

Ambienti[cancia | cancia la surgenti]

N Islannia cc'è na trina di parchi nazziunali:

Cchiù di ottanta sunnu li arii di prutizzioni di tipu sparaggiu: parchi, munumenti naturali, riservi paisaggìstichi e rifuggî faunìstichi.

Fàuna[cancia | cancia la surgenti]

Nô nurdest s'attrova unu di l'ùrtimi tirritorî sarvaggî di l'Europa cu acedda assai e renni (mpurtati dâ Nurveggia, ma ô statu bradu).

Pulcinella di mari

Ntra l'acedda si poti minziunari la pulcinella di mari, cunzidiratu comu nu simbulu armali di l'ìsula. Supra l'ìsula s'attrova macari la vurpi pulari. Lu visuni (nu pridaturi) fujìu da allivamenti pi piddizzi e nun havi nimici naturali. Lu cavaddu islannisi è na razza cûn trottu (Tölt) lestu, sicuru e còmmodu pi cavalcari. Èni pruibbita la mpurtazzioni di cavaddi picchì s'havi paura dê ntruduzzioni di malattìi equini e e dê mmastardimenti dâ razza dû cavaddu islannisi. L'Islannia ha stata di sempri n'ìsula di picurari. Li pècuri (privalintimenti dâ razza Round-Up Réttir) pòzzunu haviri, comu li cavalli virè, assai libbirtati e ponnu apprufittari di ampî pàsculi, dê quali vennu richiamati sulu n autunnu. Ntô 1986, vietaru la caccia ê baleni. Lochi mpurtanti pi l'avifàuna sunnu la pinìsula Látrabjarg, lu lagu Mývatn, l'ìsuli Vestmannaeyjar.

Lingua[cancia | cancia la surgenti]

Talìa macari: Lingua islannisa.


La lingua ufficiali dâ Islannia è lu islannisi, parratu di circa 300.000 cristiani, ca è la cchiù antica dî lingui girmànichi; havi viru simigghianzi câ lingua parrata dê vichinghi. Arrestà arcaica pô sò isulamentu giogràficu.

Dô 2011 lu Parramentu islannisi Althing havi appricatu na liggi custituzzionali dâ lingua dî signa islannisi, ppi lu 'nzegnamentu e signari la islenskt táknmál. La pòpulazzioni di surdi islannisi è di circa 250[1].

Onumàstica[cancia | cancia la surgenti]

Li islannisi àvinu pi cugnomi lu nomu paternu, secutu dî suffissi -son pi li màsculi (figghiu), -dóttirfìmmini (figghia).

Riliggiuni[cancia | cancia la surgenti]

Li islannisi hannu libbirtati riliggiusa, comu sancitu dâ custituzzioni di iddi. La riliggiuni ufficiali è lu lutiranesimo, prufissatu secunnu la Cresia nazziunali d'Islannia (Þjóðkirkjan|). Ntô 2005 li islannisi èranu spartiti nta sti gruppi riliggiusi:

  • l'82,1% dâ populazzioni appartene â Cresia nazziunali d'Islannia;
  • lu 4,7% appartene a àutri cresî lutirani di Reykjavík e Hafnarfjörður;
  • lu 2,6% è àtiu;
  • lu 2,4% è cattòlicu, e li cattòlichi appartennu â diòcisi di Reykjavík.

La pircintuali di populazzioni cc'arresta si sparti tra àutri cresî, o setti cristiani, e riliggiuni diversi dô cristianèsimu, (menu di l'1%), comu l'Íslenska Ásatrúarfélagið, na setta neopagana.

Nuti[cancia | cancia la surgenti]

Lijàmi nterni[cancia | cancia la surgenti]

Lijàmi di fora[cancia | cancia la surgenti]