Estonia
| Estonia | |
|---|---|
| Dati amministrativi | |
| Nomu cumpretu | Ripùbbrica đđî Estonia |
| Nomu ufficiali | Eesti Vabariik |
| Lingui ufficiali | Estòne |
| Capitali | Tallinn |
| Pulitìca | |
| Guvernu | Ripùbbrica parramintari |
| Trasuta nnâ l'ONU | 17 Sittèmmiru 1991 |
| Trasuta nnâ l'UE | 1 Maiu 2004 |
| Ària | |
| Tutali | 45.228 km² |
| % di l'acqui | 4,56 % |
| Pupulazziuni | |
| Tutali | 1.324.820 ab. (2019) |
| Dinsitati | 28 ab./km² |
| Nomu đđî l'abbitanti | Estòni |
| Giografìa | |
| Cuntinenti | Europa |
| Fusu urariu | UTC+2
UTC+3 (urariu ligali) |
| Ecunumìa | |
| Munita | Euru |
| Àutru | |
| Còdici ISO 3166 | EE, EST, 233 |
| TLD | .ee, .eu |
| Prifissu tel. | +372 |
| Sigla autu. | EST |
| Innu nazziunali | Mu isamaa, mu õnn ja rõõm |
| Festa nazziunali | 24 Frivaru, 20 Austu |
Cuurdinati: missing longitude (dec format) in {{Coord}}
L'Estonia jè unu statu eurupeu bàlticu, cchì cunfina au sud cc'a Lettonia, au livanti cc'a Russia, a l'uccidintali ccû Mar Balticu jé au nord ccû Golfu đđî Finlandia.
S'attrova na dicina đđî chilòmitri đđâ Finlandia siparata đđû Golfu đđî Finlandia (i đđui capitali s'affazzanu à na distanza đđî quattru vintini đđi km).
Storia
[cancia | cancia lu còdici]Ntô vintesimu sèculu l'Estonia àppi un piriudu đđî nnipinnenza cchì s'accapau ccû l'occupazziuni tidìsca prima à libbirazziuni suviètica ccû a fini đđâ secunna guerra munniali. L'Estonia custituìu appoi na đđî ripùbbrichi baltichi appartinenti à l'URSS, nzinu à nnipinnenza đđô 1991. Nnô 2004, l'Estonia trasìu 'ntà l'Unioni Europea.
Giografìa
[cancia | cancia lu còdici]U Paisi s'affaccia ntô mari Balticu. Au Sud cunfina ccû a Lettonia jé au est ccâ Russia.
Economia e trasporti
[cancia | cancia lu còdici]L'ecunumìa đđî l'Estonia jè đđî tipu mudernu jé ccû rilazziuni stritti ccû l'àutri paisi đđ'Unioni Europea, ma puru ccâ Russia. U 1 đđî Jinnaru đđû 2011, l'Estonia usa l'euru còmu munita nazziunali.
Dimugrafia
[cancia | cancia lu còdici]Circa u 70% đđâ pupulazziuni cumprenni estòni, jé ci su varî minuranzi etnichi pruvinenti đđî l'àutri ripùbbrichi đđâ Unioni Suvietica, particularmenti russi cchì campanu suprattuttu ntô nord-est đđû paisi (contea đđî Ida-Virumaa) jé 'ntà capitali Tallinn. Cc'jè, nfini, na nica minuranza đđî finlandisi.
A cumpusizziuni etnica (2003) jè:
- 68.4% Estòni
- 25.8% Russi
- 2.1% Ucraini
- 1.2% Bielurussi
- 0.8% Finlandisi
- 1.7% àutri
A lingua ufficiali jè l'Estòne, cchì jè assai simili à lingua finlandisi. Assai difunnuti sunu puru a lingua russa, a lingua ngrisi jé a lingua tidìsca.
Vuci culligati
[cancia | cancia lu còdici]
Albanìa | Andorra | Austria | Azzirbaiggian | Armenia | Belgiu | Bielurussia | Bosnia-Erzegovina | Bulgarìa | Cipru | Croazzia | Danimarca | Estonia | Finlandia | Francia | Girmania | Grecia | Giorgia | Irlanda | Islandia | Italia | Kòssuvu | Lettunia | Liechtenstein | Lituania | Lussimburgu | Malta | Moldavia | Mònacu | Montenegru | Norveggia | Paisi Vasci | Portugallu | Pulonia | Regnu Unitu | Ripùbblica Ceca | Ripubblica Macidonia | Rumanìa | Russia | San Marinu | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezzia | Svìzzira | Turchìa | Ucraina | Unghirìa | Vaticanu
