Europa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Nota disambigua - Siddu stati circannu àutri significati di Europa, viditi Europa (disambiguitati).

L'Europa (o Auropa) è lu cuntinenti di l'amisferu sittintriunali dilimitatu a occidenti di l'Ocèanu Atlànticu i a sittintriuni di l'Ocèanu Àrticu, a miridiuni di lu Mari Meditirràniu e l'Àfrica, e a orienti di l'Asia.

Mappa dî lingui dâ Europa
Europa; 1000.
Europa

Pulìtica[cancia | cancia la surgenti]

Li frunteri pulìtici e fìsici di l'Europa nun sunnu sempri cuincidenti. Certi stati nni fannu parti sulu parzialmenti (Immagini dû libbru "World Fatbook" dâ CIA).

Terra matri dâ civilizzazzioni occidintali, chî Greci e i Romani, l'Europa di ora si cumponi di populazzioni diversi pi lingua, tradizzioni, ecunumìa, e forma pulìtica. L'Unioni Europea è la rialtà pulìtica cchiù mpurtanti. Accamora li stati europei coòrdinanu li liggi, l'ecunumìa, pi arrivari nta n futuru pròssimu a na ntagrazzioni pulìtica sutta na forma di na federazzioni comu chidda dî Stati Uniti o dâ Svizzira. Già na quinnicina di paisi granni e nichi ùsanu ntô 2002 la stissa munita, l'Euru .

La Giografìa di l'Europa[cancia | cancia la surgenti]

L'Europa dû sud si carattirizza pi lu clima meditirràniu, ntâ pinìsula ibbèrica, ntâ pinìsula italiana, ntâ pinìsula balcànica, e ntâ costi dâ Francia dû sud. L'Europa cuntinintali è carattirizzata di la prisenza di pianuri, comu n Girmania, n Pulònia o n Russia, comu puru di catini muntagnusi, comu li Alpi, li Carpazzi, l'Appinnini, li Pirinèi o l'Urali chi marcanu la fruntera urientali di l'Europa. Ô nord di l'Europa s'attrova la scandinavia, li ìsuli britannichi.