Indunesia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Indunesia
Muttu: Bhinneka Tunggal lka (Unità nta Diversità)
Bannera
Stemma
Nomu Ufficiali Republik Indonesia
Lingua Ufficiali Indunesianu
Capitali Giacarta
Prisidenti Joko Widodo
Superfici
 - Tutali
 - % acqua:
1.904.570 km²
4,85%
Abbitanti
Dinsità
228.437.870
119/km²
Ndipinnenza
 - Dichiarata:
 - Arricanusciuta:
di l'Ulanna
17 di austu1945
27 di dicemmiru1949
Munita Rupia
Zona oraria UTC+7 a UTC+9
Innu Nazziunali Indonesia Raya
Internet TLD .id
Prefissu telefònicu +62
Membru di: ASEAN, OPEP (nzinu ô 2008), APEC, ONU


L'Indunesia è nu statu furmatu di n'arcipìlagu situatu tra la pinìsula dû sud-est asiàticu e l'Australia e tra l'Ocèanu Indianu e lu Pacìficu.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Ntô XIX sèculu l'Indonesia era na culònia ulannisa.

Pulìtica[cancia | cancia la surgenti]

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

L'ìsuli principali sunnu Giava e Sumatra. Cunfina câ Malesia nta l'ìsula dû Borneo, cu Papua Nova Guinia tràmiti l'ìsula di Nova Guinia e cu Timor Est nta l'ìsula di Timor. Cci sunnu 17.000 ìsuli indunesi di cui 6.000 sunnu disabbitati.

La prisenza di vurcani è assai forti a causa dû fattu chi lu tirritoriu s'attrova tra la zolla euru-asiatica e la zolla dû subcntinenti indianu. Ntô 1883 lu vurcanu Krakatoa fici n'eruzzioni chi passau â storia comu l'eruzzioni cchiù divastatrici dî tempa muderni.


Pruvinci[cancia | cancia la surgenti]

L'Indunesia è spartuta nta 33 pruvinci (di cui 2 sunnu tirritorî spiciali e 1 è lu tirritoriu citatinu dâ capitali). Li pruvinci sunnu spartuti nta distritti, furmati di sutta-distritti e cumuni. Li pruvinci cumprènninu:

Li tirritorî spiciali (daerah istimewa) sunnu Aceh (o Nanggroe Aceh Darussalam) e Yogyakarta, lu tirritoriu citatinu dâ capitali è Giacarta.

Ecunumia[cancia | cancia la surgenti]

Dimografia[cancia | cancia la surgenti]

Curtura[cancia | cancia la surgenti]

L'arti nni l'Indunesia è stata nfruinzata di diversi curturi. Li cèlibbri pupiti javanisi e balinisi, p'àsempiu, cuntèninu aspetti dâ curtura e mituluggia Hindù.

Assai ìsuli sunnu famusi pî tessuti batik e ikat.


Album[cancia | cancia la surgenti]

Lijami sterni[cancia | cancia la surgenti]

Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Indunesia.


Paisi dû Munnu | Asia
Mediu Urienti: Arabbia Saudita | Bahrain | Cipru | EAU | Giurdania | Iran | Iraq | Israeli | Kuwait | Lìbbanu | Oman | Palestina | Qatar | Siria | Turchìa | Yemen
Asia cintrali: Afganistan | Armenia | Azzirbaiggian | Giorgia | Kazakistan | Kirghizistan | Russia | Tagikistan | Turkmenistan | Uzbekistan
Suttacuntinenti innianu: Bangladesci | Bhutan | India | Maldivi | Nepal | Pakistan | Sri Lanka
Asia livanti: Cina | Giappuni | Corea dû Nord | Corea dû Sud | Mongolia | Taiwan
Asia dû Sud-est: Brunei | Camboggia | Filippini | Indunesia | Laos | Malesia | Myanmar | Singapura | Thailandia | Timor Est | Vietnam


ASEAN (Association of SouthEast Asian Nations)
Brunei | Camboggia | Indunesia | Laos | Malesia | Myanmar | Filippini | Singapura | Thailandia | Vietnam
Assirvaturi: Papua Nova Guinea