Indunesia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Indunesia
Muttu: Bhinneka Tunggal lka (Unità nta Diversità)
Bannera Flag of Indonesia.svg
Stemma National emblem of Indonesia Garuda Pancasila.svg
LocationIndonesia.png
Nomu Ufficiali Republik Indonesia
Lingua Ufficiali Indunesianu
Capitali Giacarta
Prisidenti Joko Widodo
Superfici
 - Tutali
 - % acqua:
1.904.570 km²
4,85%
Abbitanti
Dinsità
228.437.870
119/km²
Ndipinnenza
 - Dichiarata:
 - Arricanusciuta:
di l'Ulanna
17 di austu1945
27 di dicemmiru1949
Munita Rupia
Zona oraria UTC+7 a UTC+9
Innu Nazziunali Indonesia Raya
Internet TLD .id
Prefissu telefònicu +62
Membru di: ASEAN, OPEP (nzinu ô 2008), APEC, ONU


L'Indunesia è nu statu furmatu di n'arcipìlagu situatu tra la pinìsula dû sud-est asiàticu e l'Australia e tra l'Ocèanu Indianu e lu Pacìficu.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Ntô XIX sèculu l'Indonesia era na culònia ulannisa.

Pulìtica[cancia | cancia la surgenti]

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

L'ìsuli principali sunnu Giava e Sumatra. Cunfina câ Malesia nta l'ìsula dû Borneo, cu Papua Nova Guinia tràmiti l'ìsula di Nova Guinia e cu Timor Est nta l'ìsula di Timor. Cci sunnu 17.000 ìsuli indunesi di cui 6.000 sunnu disabbitati.

La prisenza di vurcani è assai forti a causa dû fattu chi lu tirritoriu s'attrova tra la zolla euru-asiatica e la zolla dû subcntinenti indianu. Ntô 1883 lu vurcanu Krakatoa fici n'eruzzioni chi passau â storia comu l'eruzzioni cchiù divastatrici dî tempa muderni.


Pruvinci[cancia | cancia la surgenti]

L'Indunesia è spartuta nta 33 pruvinci (di cui 2 sunnu tirritorî spiciali e 1 è lu tirritoriu citatinu dâ capitali). Li pruvinci sunnu spartuti nta distritti, furmati di sutta-distritti e cumuni. Li pruvinci cumprènninu:

Li tirritorî spiciali (daerah istimewa) sunnu Aceh (o Nanggroe Aceh Darussalam) e Yogyakarta, lu tirritoriu citatinu dâ capitali è Giacarta.

Ecunumia[cancia | cancia la surgenti]

Dimografia[cancia | cancia la surgenti]

Curtura[cancia | cancia la surgenti]

L'arti nni l'Indunesia è stata nfruinzata di diversi curturi. Li cèlibbri pupiti javanisi e balinisi, p'àsempiu, cuntèninu aspetti dâ curtura e mituluggia Hindù.

Assai ìsuli sunnu famusi pî tessuti batik e ikat.


Album[cancia | cancia la surgenti]

Lijami sterni[cancia | cancia la surgenti]

Commons-logo.svg Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Indunesia.


Paisi dû Munnu | Asia
Mediu Urienti: Arabbia Saudita | Bahrain | Cipru | EAU | Giurdania | Iran | Iraq | Israeli | Kuwait | Lìbbanu | Oman | Palestina | Qatar | Siria | Turchìa | Yemen
Asia cintrali: Afganistan | Armenia | Azzirbaiggian | Giorgia | Kazakistan | Kirghizistan | Russia | Tagikistan | Turkmenistan | Uzbekistan
Suttacuntinenti innianu: Bangladesci | Bhutan | India | Maldivi | Nepal | Pakistan | Sri Lanka
Asia livanti: Cina | Giappuni | Corea dû Nord | Corea dû Sud | Mongolia | Taiwan
Asia dû Sud-est: Brunei | Camboggia | Filippini | Indunesia | Laos | Malesia | Myanmar | Singapura | Thailandia | Timor Est | Vietnam


ASEAN (Association of SouthEast Asian Nations)
Brunei | Camboggia | Indunesia | Laos | Malesia | Myanmar | Filippini | Singapura | Thailandia | Vietnam
Assirvaturi: Papua Nova Guinea