Vìcari

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Vicari)
Vìcari
Muttu: Cc'è ancora suli a Vìcari!
Nomu ufficiali: Vicari
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Palermu (PA)
Cuurdinati: 37°50'0"N, 13°34'0"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 85,74 km²
Abbitanti: 3.076
Dinzitati: 36 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Càccamu, Campufilici di Fitalia, Ciminna, Lercara Friddi, Prizzi, Roccapalumma
CAP: 90020
Prifissu telefònicu: +091

situufficiali=www.comune.vicari.pa.it

Situ ufficiali: http://www.comune.vicari.pa.it


Vìcari è nu paisi ca s'attrova a 52 chilòmitri di Palermu. Pi arrivari a lu paisi s’havi a pigghiari la statali Pa-Ag o l’antica statali Pa-Ct. E’ culliatu a li paisi vicini cu strati pruvinciali. La pupulazzioni è di 3000 abbitanti, ca si chiamanu vicarisi. Lu paisi, misu a 750 metri supra lu liveddu dû mari, s'attrova a punenti di lu munti S. Àngilu. Lu sò tirritoriu è carattirizzatu di autizzi variàbbili ntra li 200 e li 900 metri s.l.m. A ammeri 4 chilòmitri di lu paisi, ntâ vaddi chiamata "Chianotta di Vìcari" scurri lu ciumi San Liunardu. Vìcari è nu paisi privalintimenti agrìculu e veni curtivatu a vigna, furmentu, favi, alivi e mènnuli. Sunnu prisenti videmma nnustri zootècnica e artiggiana, spiciarmenti lavurazzioni di lignu e ferru.


Storia[cancia | cancia la surgenti]

Lu nomu urigginariu di lu paisi veni citatu nta assai ducumenti stòrichi. N latinu è Vicaris, Biccaris, Biccarum; n grecu Boikos, Bico; n àrabbu Bekara, Baqqaraq. Qualegghiè è l’urìggini di lu nomu, tutti chissi currispùnninu n italianu a “Boaro” o “Vaccaro”. Tutti li pupulazzioni chi hannu statu a Vìcari hannu lassatu tracci, dunannu li nomi a cosi e posti: Brivaneggia (Burgonecis o burgu dâ morti, locu unni cci justizziàvanu li cunnannati) o Kammi (locu di l’acqua) d’urìggini àrabba.


Panurama di Vìcari

Lu paisi havi urìggini midievali e già asistìa a l'èbbica nurmanna. Fu fìudu di la famigghia Chiaramunti, ca fìciru edificari lu casteddu, detti rifuggiu duranti li Vespri siciliani a lu justizzieri di Carlu I d'Angiò, Giuvanni di Saint-Remy.


Munumenti[cancia | cancia la surgenti]

La Matrici barocca è diticata a San Giorgi e sarva nu quatru di Santa Rusulìa di Petru Novelli.
Lu casteddu s'attrova ncapu a na rocca di ammeri 8.000 metri quatri di basi. Si trasìa attravirsannu na trasuta cu tri porti ca davanu nta nu curtigghiu nternu, tuttu ntornu cc'eranu li fabbricati unni stavanu li surdati, li stanzi pâ sirvitù, li staddi, li malazzeni e li càrzari. Ncapu cci stavanu li stanzi dû Signuri, circunnati di turri.
Lu casteddu fu di granni mpurtanza picchì cci ammazzaru a Giuvanni di Saint-Remy, Justizzeri di Palermu e Val di Mazzara e ministru di Carlu I d'Angiò. Nunustanti tanta gloria e tantu anuri, lu casteddu è tristimenti chiusu e ristauratu sulu pi mitati.

Frazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Vìcari havi dui frazzioni: Manganaru e Santa Rusulia. Sti frazzioni s'attròvanu a sud di lu paisi, lu primu agghiri Roccapalumma e lu secunnu è attaccatu n Lercara Friddi.

Pirsunaggi celebri di lu paisi[cancia | cancia la surgenti]

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]