Lercara

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Lercàra
Muttu:  
Nomu ufficiali: Lercara Friddi
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Palermu (PA)
Cuurdinati: 37°45'N, 13°36'E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 37,27 km²
Abbitanti: 7.386
Dinzitati: 200 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Castrunovu, Prizzi, Roccapalumma, Vicari
CAP: 90025
Prifissu telefònicu: +091
Situ ufficiali: http://www.comune.lercarafriddi.pa.it


Lercàra è nu paisi di 6.794 chistiani, situato a 67 chilòmitri di Palermu a 660 metri supra lu liveddu dû mari. A Lercara c'èranu li mineri di sùrfaru e quannu chiueru, nta l'anni cinquanta, li surfarari cchiù picciotti emigraru a lu Bergiu pi travagghiari nta li mineri di carvuni. Lu paisi, ca tannu facìa quinnicimila abbitanti, si spupulò e accamora cci stannu settimila abbitanti. N Lercara si pò vidiri na bedda villa n stili ngrisi c'appartinìa a na famigghia di prupritari di surfari, lu Gardner Rose, megghiu accanusciuta di li paesani comu "Villa Rosa". Sta custruzzioni ha statu accattata di lu cumuni e arripigghiata cu travagghi di ristauru, di fora si vidi ancora quantu era bedda sta villa e comu a sti ngrisi-miricani di l'Ottucentu circàvanu di vìviri comu a paisi d'iddi. La chiazza principali di Lercara, unni si pò ammirari la Chiesa Matrici, fu arreri ammadunata comu ai tempi antichi, cu granni balati di marmu jancu ca è assai bedda a vidìrisi, essennu addumata di tanti lampiuna quannu accuminza a scurari.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Lercara Friddi nascìu nni lu vaddruni di lu Cozzu Maduri e 'nta lu stissu situ archeologgicu, situatu 'n menzu lu vaddruni di lu Landru e lu vaddruni di Sciumitorto e di lu Platani.

Lercara la ficiru li spagnoli, cu la licenzia popolani 'ntà lu 22 settembiru 1595, pì arrivisciri li feudi popolari abbannunati.Lu patruni era Baldassare Gómez de Amezcua ca si maritò a Francesca Lercaro, 'a figghia di Leonello, ca cci purtò a dote di li feudi Friddi, Friddigrandi e Faverchi.

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]