Utenti:Michiluzzu Scalisi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
bannera dâ lingua siciliana unificata


versione italiana english version






LINGUA SICILIANA UNIFICATA


na grammatica «in cursu» dâ lingua siciliana unificata










ruga ruga a Palermu (6/2008)





Salutamu e bummegna a tutti nnâ mea págghina!

Mi chiamu Micheli e sugnu nu sicilianu viru insciammatu dâ lingua siciliana. Esti na bedda lingua chi nni sti ghiurna sta patennu assái sutta lu pugnu di l'italianu e picchí cci manca ancura na furma unificata. E pi stu mutivu ghié la vosi fáciri sta págghina, quantu a facírivi a canúsciri li mei pinsati pi na lingua siciliana unificata.

Poi addunátivi chi a catamenu scrivu mutti chi sunnu picca canusciuti, ma ghié vi vogghiu díciri chi sunnu mutti propriu siciliani o chi véninu usati sulu nni certi banni insurri o chi annu statu urachiui scanciati pi mutti italiani. Annunca, nnô casu chi nun canusciti nu muttu, vi pregu di ghiri a l'arriscédiri nnô Pitazzu.





Lingua siciliana

Unni lu sicilianu veni parratu

     dâ págghina: Lingua siciliana

« Idioma gentil sonante e puro, e che ... Sicilia fu la madre Della lingua volgar cotanto in prezzo »
(Dante Alighieri)


Lu sicilianu esti la lingua parrata incapu la ghisira di Sicilia e, sicunnu a quarchi studiusu, midemma nnâ punta miridiunali di Italia, intamiá nnô Salentu e nnâ Calabria centru-miridiunali. Lu sicilianu faci parti dâ famigghia dê lingui rumanzi e veni discrivutu di Ethnologue e autri filólughi comu « abbastanti distintu di l'italianu típicu mi si poti cunsiddirari n'idiuma siparatu ».

Lu sicilianu a ogghi veni parratu di ammeri 5.000.000 cristiani incapu la ghisira siciliana, chiui li pópuli di l'Italia miridiunali astrema a cui cci veni matrilingua, midemma siddu ddá veni ammuntuvatu ogni tanticchia lingua « calabru-sícula ». Cci sunnu poi li strabannati di sti banni e li soi rami chi párranu lu sicilianu e stannu fora nni: l'Usa, la Cánada, l'Australia, l'Arghintina, lu Berghiu, l'Alimagna, e nnâ Franza miridiunali.

La lingua siciliana s'avi a cunsiddirari na « lingua rigghiunali o minuritaria » ê sensi di l'Arbaranu, chi ô primu artículu dici chi pi « lingui rigghiunali o minuritari si cumprénninu li lingui [...] diversi dâ(ê) lingua(i) ufficiali dô dittu Statu ». L'Arbaranu fu arriciputu lu 25 ghiugnu 1992 e trasíu a pótisi lu 1 marzu 1998. L'Italia l'Arbaranu la firmáu lu 27 ghiugnu 2000, ma nun l'avi ancura arratificatu.



Pitazzu di mutti

     dâ págghina: Pitazzu di mutti

Lu pitazzu (quaderno nni l'italianu) esti nu pitazzu anchiu di mutti siciliani chi cumprenni pi ogni muttu li parti di parrata, li sbeddi, li discrivuti, e li rádichi saca canusciuti. Siddu aviti cunsigghi pi mutti novi o pi canciati ê mutti ghiá senti, vi pregu di mê scríviri nnâ págghina di discursu dô Pitazzu. Mi facissi rigghiu. E siddu mai vi ammattiti nni nu muttu chi nun canusciti, ghiti a l'arriscédiri nnô Pitazzu.


PITAZZU DI MUTTI
A - B - C - D - E - F - G - H - I - L - M - N - O - P - Q - R - S - T - U - V - Z


Grammática dâ lingua siciliana unificata


Santacruci e sbeddi


La santacruci siciliana avi 21 littri:

A    |    B    |    C    |    D    |    E    |    F    |    G    |    H    |    I    |    L    |    M    |    N    |    O    |    P    |    Q    |    R    |    S    |    T    |    U    |    V    |    Z



La santacruci siciliana
Littra Nomu Sbeddu Esempio Example Littra Nomu Sbeddu Esempio Example
Aa a /a/ padre father Oo o /ɔ/ parola ball
Bb bi /b/ babbo boy Pp pi /p/ parte part
Cc ci 1 Qq cu /kw/ quando queen
Dd di /d/ Dio dog Rr erra 4
Ee e /ɛ/ sette bed Ss essa /s/ sole sun
Ff effa /f/ fino fine /ʃ/ pesce fish5
Gg ghi /ɣ/2 Tt ti /t/ paterno paternal
Hh acca 3 Uu u /u/ ugola food
Ii i /i/ fino feet Vv vu /w/ uomo work
Ll ela /l/ labbra lip Zz zeta /ts/ pizza rats
Mm emma /m/ madre mother /dz/ zero beds
Nn enna /n/ nulla none




Vucali

     dâ págghina: Vucali

La vucali (latinu « vōcālis », lu fáciri vuci, lu parrari) nnâ funética esti nu fonu chi avi comu néscitu principali nu vucóiti. Dô puntu di vista articulatoriu, na vucali esti nu sonu faciutu pi via dô trántulu dê calomi vucali, sanza intrapóniri autri sbarri ô frusciu d'airu, sérica faciuti licchiari. Li diversi vucali s'accánzanu stracanciannu lu licchiaturi, cu na magghiuri o minuri graputa dâ vucca, cu o sanza l'attisanzia dê labbra, cu o sanza la passata d'airu dê scaffi naschiali, e câ lingua mintuta chiui o minu a n'anti nnô cáfaru dâ vucca.

Nnâ lingua siciliana unificata sunnu cincu li vucali, intamiá a, e, i, o, e u. Tutti cincu annu nu sonu longu e tri annu midemma nu sonu curtu, a sicunnu lu sou locu nnô muttu.


Nutanna pê vucali

Pê vucali sanza l'accentu, n'aspettu viru impurtanti dâ lingua siciliana unificata sunnu li vucali annavarati. Li vucali annavarati nnô sicilianu sunnu la e e la o, picchí chisti, saca nun arricípinu l'accentu, si stramútanu a n'autra vucali, mássimu la i o la u, ma a catamenu midemma la a. La vira rádica di stu finóminu s'avi ancura a scummigghiari, ma ipótisi si pótinu fáciri.


Nnâ lingua siciliana unificata la e sanza l'accentu mancu cc'esti. La e appena perdi l'accentu si stramuta a n'autra vucali, mássimu la i, ma a catamenu midemma la a.

        Asc.: pézzu > pizzúddu

Nnâ lingua siciliana unificata la o sanza l'accentu mancu cc'esti. La o appena perdi l'accentu si stramuta a n'autra vucali, mássimu la u, ma a catamenu midemma la a.

        Asc.: sóru > surúdda


Dittonghi

     dâ págghina: Dittongu

Lu dittongu (grecu διφθογγος, "díphthongos", cu dui sónura) nnâ funética esti na cugnuntura di dui vucóiti, faciutu di na lesta stralucata di nu vucóiti a n'autru, chi veni di paru intinnutu di chiddu chi ascuta comu na vucali única, intamiá, nu schettu funima vucálicu. Mentri li vucóiti símprici e munuttonghi sunnu discrivuti comu fónura firmi, li dittonghi arrichírinu na stralucata dâ lingua.

Li munuttonghi véninu trascrivuti nni l'SFI di na figura única, comu li dui a dô sicilianu pasta /'paʃtɐ/. Ô riversu, li dittonghi véninu trascrivuti di dui figuri, comu l' au dô sicilianu autru /'autɹʊ/, la prima figura addimustra lu locu di spartenzia dâ catrecia dâ lingua, e la sicunna addimustra lu locu d'agghicu. E l'articulazziuni dê dittonghi nun esti firma, ma firringhidda. Addunámuni midemma chi nun tutti li funitisti sunnu di cummegna di quali fússiru li lócura di spartenzia e d'agghicu dô dittongu.

Nnâ lingua siciliana unificata cci sunnu dui tipi di dittongu:


  • Li scinnenti, chi ampízzanu di na vucali di chiui pisu, tonu chiui autu o chiui forti, e chi accábbanu di na menza-vucali di minu pisu, comu l' ai di assai /ɐssai/.

  • L' acchiananti, chi ampízzanu di na menza-vucali di minu pisu e chi accábbanu di na vucali di chiui pisu, comu l' ia di chianu /kjanʊ/.


Surraca

La surraca, (o iatu, latinu "hiatus", surraca) inta la funética esti nu finóminu linguísticu ca si furma cu lu spártiri tra dui síddabbi dui vucali (o megghiu: dui vucóiti) ca masinnó facíssiru parti di la mísima síddabba.

Inta la lingua siciliana unificata cci sunnu difatti quattru tipi di surraca, ca sunnu mintuti inta dui rucchiati. Addunati-vi-nni ca certi d'unu di sti nisci inta la lingua siciliana unificata nun s'ahhia, e vi l'agghiu addimustratu sulu pi vostra infurmazziuni.


La prima rucchiata capi li nisci ca arricípinu l'accentu o incapu la prima vucali, o incapu ní l'una ní l'autra.


La sicunna rucchiata capi li nisci ca arricípinu l'accentu incapu la sicunna vucali.


Cunsunanti


Sbeddi particulari

Li sbeddi particulari inta la funética siciliana sunnu littri o nisci ca annu nu sbeddu diversu di chiddu di la mísima littra inta l'autri lingui rumanzi. Certi sbeddi nun si áhhianu pi necca inta l'autri lingui rumanzi, autri si áhhianu inta li vari dialetti e parrati di ssi lingui. Li sbeddi particulari, discrivuti inta la págghina di ccá susu, sunnu dd, dr, g, h, ng, nt, rr, str e tr.


Cunzunanti addubbulati

Li cunzunanti addubbulati inta la lingua siciliana unificata assái sunnu.

A l'accuminzagghia di muttu sti cunzunanti addubbulati di sólitu nun vennu scrivuti, paró a lu menzu di nu muttu vennu scrivuti addubbulati a sicunnu li só sbeddi. Li sbeddi di sti cunzunanti addubbulati sunnu di sólitu comu chiddi di li cunzunanti sínguli, ma cu nu sonu chiui longu. Paró, comu esti cu li réguli, ccá cci sunnu videmma quarchi hiaccarégula.

La prima hiaccarégula esti la littra r ca, saca addubbulata, mancu avi lu sonu di n' "r" addubbulata, ma piccontra avi lu sonu di "zhe" di la lingua russa, quantu ligghístivu ccá susu. L'autra hiaccarégula esti la littra d. Chista paró saca addubbulata poti aviri dui sónura: (1) lu sonu di la d síngula, ma cu nu sonu chiui longu; e (2) lu sonu di l'intasata ritrufrescia vuciata, comu discrivuta ccá susu. Pi sapiri qual'esti l'unu o l'autru, vi coli ammizzari-vi-li a mamoria.

Li cunzunanti addubbulati sunnu viru impurtanti inta la lingua siciliana unificata, e inta certi casi, l'únicu sbariu tra dui mutti putissi siri na cunzunanti o na cunzunanti addubbulata. Pi chistu esti impurtanti ca sbiddati ghiusti sti sónura, masinnó sgarrati nu muttu pi n'autru, criannu di l'ammuinu.


Díggrafi

Lu díggrafu (grecu δισ e γραφος, dui cosi scrivuti) inta la lingua siciliana unificata esti nu funima scrivutu cu dui caráttari, o videmma nu ringu di funimi ca nun alima a li valura nurmali di li dui caráttari accucchiati. Lu sonu esti spissu, ma nun sempri, unu ca nun si poti scríviri cu na littra sula. Di sólitu lu términi “díggrafu” si sarva pi li grafimi, di li quali lu sbeddu esti sempri o quásica sempri lu mísimu.

Li díggrafi, discrivuti inta la págghina di ccá susu, sunnu ch anti e, i; ci anti a, o, u; dd; gh anti e, i; gn; ng; rr; e sc anti e, i.


Tríggrafi

Lu tríggrafu (grecu τρεις e γραφος, tri cosi scrivuti) inta la lingua siciliana unificata esti na rucchiata di tri littri utilizzati pi arriprisintari nu sonu sulu o na cugnintura di sónura ca nun alímanu a li littri scrivuti accucchiati. Intamiá, “sci” inta lu muttu “Sciacca”, sunnu tri littri e lu sonu ca arrisurta esti sulu /ʃ/. Chistu nu tríggrafu esti.

Li tríggrafi, discrivuti inta la págghina di ccá susu, sunnu sci e cci anti a, o, e u.


Mutti forti

Li mutti forti inta la lingua siciliana unificata sunnu mutti ca sunnu forti quantu fannu stramutari lu sbeddu di la littra principali di lu muttu sichenti. Di sti mutti cci nni sunnu assái, ma sunnu mássimu li mutti di una síddabba o cu na disinenzia stratagghiata. Tra li mutti forti, discrivuti inta la págghina di ccá susu, sunnu, e, a, di, cu, ma, pi, chi, e via via.


Apparigghianzia di li cunzunanti

L’ apparigghianzia di li cunzunanti inta la lingua siciliana unificata esti nu términi utilizzatu a discríviri lu ghieniu di dui, o chiui, cunzunanti a arridúciri-si a na cunzunanti addubbulata di lu mísimu valuri cunzunánticu. L’apparigghianzia esti viru diffusa e na carattarística impurtanti e única di la lingua siciliana unificata.

L’apparigghianzia di li cunzunanti ca ammatti a menzu di nu muttu veni scrivutu d’accussí, dunca nun cci poti siri nuddu ammuinu cu rispettu a lu sbeddu. Paró, stu finóminu ammatti videmma tra dui mutti, saca la littra finali di lu primu muttu e la littra principali di lu sicunnu muttu vennu apparigghiati. Stu tipu di apparigghianzia nun veni scrivutu, e pi chistu lu ligghituri avi a siri capaci di arricanúsciri-la e di sbiddari-la ghiustu.

Esti videmma impurtanti fáciri accura di sta régula saca cunziddirannu la sicilianizzazziuni di li mutti stranceri, ca videmma li mutti stranceri s’annu a adattari a la lingua siciliana unificata e annu a arrispittari li só réguli funétichi.

Li nisci ca si apparígghianu, discrivuti inta la págghina di ccá susu, sunnu nv, nd, mb, e nb, ca si fannu mm, nn, mm, e mm.


Accenti & Síddabbi


Accenti

L' accentu (latinu accentum) inta la funética esti la calimi rilativa ca veni mintutu incapu certi síddabbi di nu muttu.

Avi pisu assái lu cuncettu di l'accentu, picchí la vucali di na síddabba ca porta l'accentu si sbedda chiui furmata rispettu a l'autri, li quali sunnu minu furmati, comu putiti légghiri ccá. Avi pisu assái stu cuncettu videmma picchí inta lu sicilianu cci sunnu li vucali móbbili, ca sunnu vucali ca si stramútanu saca pérdinu stu accentu.

Si chiama liscicali l'accentu sicilianu, comu chiddu spagnolu e italianu, picchí lu locu di l'accentu nun esti stabbilutu a sicunnu quarchi régula, e piccontra poti sbariari tra nu muttu e n'autru. Chistu, tannu, faci ca s'avi a ammizzari a mamoria lu locu di l'accentu, sparti li casi unni fussi chiaru pi via di n'accentu scrivutu.

Nun si scrivi l'accentu saca casca incapu la síddabba anti nu locu di l'úrtima, chistu picchí l'accentu cci casca inta la magghiuranzia di li mutti:

parrari - pa|rrá|ri

Si scrivi l'accentu poi inta tutti l'autri casi, usannu sempri l'accentu acutu:

taléfunanu - ta|lé|fu|na|nu

múzzicu - mút|tsi|cu

accussí - ac|cus|sí

Addunati-vi ca l'accentu di sólitu nun si scrivi incapu li mutti di na síddabba sula, chistu picchí cc'esti sulu una síddabba unni mintiri la calimi. Paró cci sunnu certi casi unni l'accentu si scrivi a mulera di spártiri nu muttu di n'autru, li quali senza l'accentu scrivutu fússiru pari pari:

si (it. si; Eng. yes)

sí (it. sei; Eng. you are)


Síddabbi


Noma




Lu tempu si squagghiáu, paró si cci sta ancora travagghiannu...