Unioni Europea

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Unioni europea)
Unioni Europea
Bannera di l'Unioni Europea

(Bannera)

Li Paisi di l'Unioni Europea

Muttu:In varietate concordia

L'Unioni Europea (stati ntô blè), e li cannidati (n rusa).
L'Unioni Europea (stati ntô blè), e li cannidati (n rusa).

L'Unioni Europèa è n'urganizzazzioni di tipu suvranazziunali e ntircuvirnativu. Nzinu a ora havi 27 stati.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Inizi[cancia | cancia la surgenti]

Ntô 1951, sii stati (Italia, Francia, Girmania, Belgiu, Olanda e Lussemburgu) funnàrunu la CECA (Cumunitati Ecunomica dô Cravùni e dô Acciàiu). L'ubbittivi dâ CECA eranu chìddi di facilitari lu cummerciu di carvuni e azzaru. S'uttènniru boni risurtati e accussì li stessi stati funnàrunu la CEE (Cumunità Ecunomica Europea), ca sirvìva ppô sviluppo di la nnustria e nun sulu di li singuli stati, ma nnî gruppu. Quinni, li leggi avìanu a èssiri pari nnî tutti li paìsi ca ni facìanu parti. Siccumu la CEE s'uccupava principarmenti di cosi di ecunumia, nascìu n'àutra urganizzazzioni pi sta sizzioni: lu MEC (Mercatu Cumuni Europeu), ca faurìa la circulazzioni di capitali, di merci e di pirsuni, zoè sirvizzi, travagghiu, beni e picciuli.
Ntô 1973, la CEE s'allasca e si juncinu tri stati: Regnu Unitu, Danimarca e Irlanna. Cchiù tardu, s'aggiunsiru la Grecia ntô 1981 e la Spagna e lu Portugallu ntô 1986.

Lu trattatu di Maastricht[cancia | cancia la surgenti]

Ntî stu piriudu, la CEE arrializzà tutti li so' obbittivi ecunomici e allargà atri so' obbittivi, ca arriguardàvanu la vita cutidiana: istruzzioni, cultura, ammenti naturali, traspurti.
Tutti sti boni risurtati spinciru a funnari n Maastricht nnû novu trattatu, ntô 1992. La CEE canciò nomu e addivintò Unioni Europea, picchì tutti li stati ca ni facìanu parti, vulìanu addivintari nnâ cunfidirazzioni di stati.

Ntô 1999 la majuranza dî paisi di l'unioni aduttaru na munita unica, l'euru, chi accuminzò a circulari ntô 2001.

Novi adisiuni[cancia | cancia la surgenti]

Ntô 1995 la nova unioni europea s'allascò cu l'junciuta di àutri paisi: Austria, Svezia e Fillannia. Videmma la Nurveggia fu a lu puntu di tràsiri, ma nnû refirendum pupulari avvucciò l'adisiuni. Vutaru cuntra di cchiù li piscatura nurviggisi, ca si scantavanu ca l'Unioni Europea danniggiassi la pesca.
Ntô 1995 ci fu lu Trattatu di Schengen e ntô lu 1997 lu Trattatu di Amsterdam.
Ntô 1999 trasi n'viùri l'euro, aduttatu in tutti li stati tranni Regno Unito, Svezzzzia e Danimarca. Cchiù di ricenti, ntô 2004, trasiru macari li ripubblichi baltichi (Estonia, Lettonia e Lituania), atri stati di la Europa occidintali, Cipru e Malta. Ntô 2007 trasirunu la Rumania e Bulgaria, e ntô 2013 la Croazzia. La Turchia grapiu li negozziati pi l'adisioni ma nu calindariu pi la trasuta nun fu ancora fissatu.

Lu trattatu di Lisbona[cancia | cancia la surgenti]

Doppu na bucciatura di nu pruggettu di custituzzioni europea, ntô 2009 fu aduttatu lu trattatu di Lisbona. Lu trattatu havi comu funzioni di aumintari la rapprisintanza e la visibbilità pulitica di l'unioni, n particulari cu l'istituzzioni di la carrica di prisidenti di l'Unioni, e ô stissu tempu di pirmettiri na gistioni dî dicisioni distinata a passari di nu riggimi all'unanimità ôn riggimi a duppia maggiuranza pô nùmmuru di paisi e pâ pupulazzioni ca rapprisentanu.

Lu premiu Nobel pâ paci[cancia | cancia la surgenti]

Premiu Nobel
Premiu n òrdini
Paci: alfabbèticu crunulòggicu
Littiratura: alfabbèticu crunulòggicu
Midicina: alfabbèticu crunulòggicu
Fìsica: alfabbèticu crunulòggicu
Chìmica: alfabbèticu crunulòggicu
Econumìa: alfabbèticu crunulòggicu

Ntô 2012 l'accademia svidisi dicisi di dari lu premiu Nobel pâ paci all'Unioni Europea pi lu sò cuntribbutu â pacificazzioni dû cuntinenti europeu, òpira ca l'Unioni Europea cauzziona cu successu nun sulu n Europa ma puru ntê Paisi dô bacinu dû Meditirraniu e nti àutri banni dû munnu.

Ô mumentu dâ primiazzioni ci foru na certa quantitati di pulèmichi. Si dissi ca chistu era nu premiu Nobel postumu ê custruttura di l'Unioni Europea di l'anni '50, e dî dicenni addoppu, comu Charles de Gaulle o Konrad Adenauer. Autri ancora dìssiru ca lu premiu Nobel cadìa ô mumentu bonu pi cuntribbuiri a dari na botta di uttimismu ôn cuntinenti diprimutu di na crisi finanziaria ca si cataminìa di la fini dû dicenniu pricidenti.

Li Urganìsmi di l'Unioni Europea[cancia | cancia la surgenti]

Parramèntu europeu[cancia | cancia la surgenti]

Si arriunìsci nn'âssimblèa a Strasburgu e è furmatu da 626 diputàti alètti ogni 5 anni direttamènti da li cittadìni europei. Cuntrolla la cummissioni.

Cunsigghiu dî minìstri[cancia | cancia la surgenti]

È furmatu da li paìsi mèmbri e prènni li decisiòni cchiù mportanti su li problemi cchiù gravi. La so' composizzioni è sempre 'ddivèrsa, e cancia a sicùnna di l'argumènti ca s'hannu a parràri. Si ppi asèmpiu s'havissi a parràri di li prubblèmi agriculi, allura s'arriunìscinu li ministri d'âgricultùra.

Curti di giustìzia[cancia | cancia la surgenti]

Garantìsci la giusta 'ntirpritaziòni dô dirittu cumunitariu e si prunùncia su li cuntruversìi ca arriguàrdanu l'applicaziòni dî trattàti.

Curti di cònti[cancia | cancia la surgenti]

È cumposta da quìnnici aggenti, e cuntrolla li bilanci e li attività finanziàrii di l'Unioni.

Cummissiòni europea[cancia | cancia la surgenti]

Si trova a Bruxelles e è furmata da vìnti cummmissàri ementuàti da li guverni di li stati. È lu veru guvernu d'Êuropa pirchì proponi li lèggi e cuntrolla ca vìnninu arrispittàti. Attuarmenti è prisiduta di José Manuel Barroso.

La prisidenza di l'Unioni[cancia | cancia la surgenti]

Lu prisidenti di l'unioni Europea è na càrrica chi fu criata cu l'aduzzioni dû trattatu di Lisbona ntô 2009. Lu primu prisidenti è Herman Van Rompuy.

Stati chi ni fannu parti[cancia | cancia la surgenti]

Òi l'Unioni Eurupea cunta 27 stati:

Lijami nterni[cancia | cancia la surgenti]

Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Unioni Europea.



Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 31 di jinnaru 2010

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina