Cava r'Ispica

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La Cava r'Ispica (comu si dici ntâ parrata rausana), è na lonca vaddi di circa 13 chilòmitri tra li tirritoria di Muòrica, Spaccafurnu e Rusalini. Si carattirizza di na seri di custruzzioni scavati ntâ timpa cu diversi funzioni, usati di na pupulazzioni essinzialrmenti chi si cumpunia di massari e crapari, e chi doppu l'abbannunu prugrissivu dâ pupulazzioni n'sèquitu ô tirrimotu dû 11 di jinnaru 1693, attuarmenti s'apprisenta comu na seri di ruvini tra na ricca viggitazzioni spuntania.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

La cava si cumponi di na seri di grutti scavati ntâ timpa schi senza ntirruzzioni si sviluppunu pi tutta la lunchizza. La datazzioni nun è sicura. Sunnu forsi di èbbica sicana, e sirveru forsi pi cummattiri la culunizzazzioni greca. Mancanu però ducumenti chi ni tistimonianu l'esistenza. Lu primu documentu scrittu è na budda di Urbanu II] dû 1092 chi attesta l'esistenza di n'abbitatu e dî chiesi nti nu situ chiamatu Hyspicae fundus. Chistu, e lus sviluppu di n'abbitatu nti grutti difinnuti assai boni, ha fattu pinsari chi la cava fu nu tirritoriu n cui li cristiani s'arrifuggiaru n'èbbica àrabba, puru pirchì lu situ nun è muntuvatu nti nuddu ducumentu di èbbica àrabba.

Siti principali[cancia | cancia la surgenti]

Lu casteddu sicanu è nu cumplessu di grutti chi si sviluppa su tri piana e chi domina nu vrazzu dâ cava. Costruzzioni assai ben difinnuta, lu casteddu era forsi la sedi dî rapprisintanti di n'anticu centru abbitatu, di èbbica àrabba. Tra lu setticentu e lu ottucentu lu casteddu era una dî meti principali dû Grand Tour dî viaggiatura rumantici chi vinìanu n Sicilia. Fu visitatu tra l'autri cosi di Vivant Denon, di Jean-Pierre Houël, di l'Abbati di Saint-Non e di l'archioluggu Sir Richard Hoare, quarchi annu prima di studiri pi primu lu situ di Stonehenge. All'ebbica la cava era attravirsata di nu ciumi chi scurria n supirfici pi bona parti dâ cava.

Lu casteddu nti na stampa antica.

Versu Muòrica s'attrova la Spezieria e la Larderia, chi si cumponinu di grutti addibbiti anticamenti ô cultu dî primi cristiani. Li ruvini di n'antica chiesia dû VI sèculu didicata a San Pancrazziu sunnu ancora visibbili.

Versu Spaccafurnu si pò taliari la chiesia di Santa Maria dâ Cava, cumplitamenti scavata ntâ timpa, e usata ancora òi ntî funzioni riliggiusi dâ Simana Santa. Ntâ cjhiesa si ponnu taliari ancora quarchi cosa dî l'affreschi di èbbica bizzantina chi la dicurava anticamenti. Lu cumplessu archiologgicu dâ Forza, era la sedi di lu centru abbitatu di Spaccafurnu e dâ famigghia Statella chi n'assicurau l'amministrazzioni pi quarchi sèculu. Si cumpunia di nu palazzu marchiunali, di na chiesia didicata â Madonna di l'Annunizata, e di vari lucali di sirvizzu, e di cui si pònnu vidiri li ruvini. La zona dâ Forza è puru chidda chi fu la cchiù abbitata all'èbbica dû tirrimotu e chi desi uriggini appoi â cità di Spaccafurnu, custruiuta a quarchi cintinara di metri nti na zona chiù sicura.

Autri punti di ntiressi â cava sunnu la petra rossa, nu bloccu di timpa di na vintina di metri di diamitru, chi si staccau dâ cava forsi duranti lu tirrimotu, e na grutta di Sant'Ilariuni, unni secunnu la liggenna Sant'Ilariuni s'arrifuggiau pi quarchi annu duranti lu sò viaggiu chi lu purtau a girari tutti li tirritoria di lu mpiru rumanu tra lu mediu orienti, di unni era urigginariu e l'Italia.

Nti la strema appindici sud di la cava, lu ciumi, canusicutu comu Busaituni sgorga dâ timpa â Favara e cuntinua versu li pantana vicinu â Marza. Mori però ntê campagni, vicinu â nu cumplessu di grutti scavati ntê timpi canusiuti cu lu nomu di Grutti di San Marcu, addibbiti â sipultura ntê primi sèculi dû cristianesimu.


Siti archiològgichi dâ Sicilia

Adranon (Adranu)  • Akragas (Girgenti) • Akrai (Palazzolu Acrèidi) • Akrillai • Antichità di Catania • Casmeni • Castellucciu • Catacummi di Sarausa • Cava d'Ispica • Cefalù • Centuripe • Culli Maduri • Cullina di Sant’Ippòlitu • Eloru • Eraclea Minoa • Imera • Kamarina  • Marsala • Megara Hyblaea • Morgantina • Mozzia • Munti Adranuni • Notu Antica • Pantalica • Parcu Archiòloggicu dâ Neapolis • Sammuca Zabut. • Seggesta • Silinunti • Thapsos • Ustica • Villa Rumana dû Casali (Chiazza) • Villa Rumana di Castruriali • Villa rumana dû Tellaru • Voscu Littòriu-Ampòriu arcàicu-Gela