Villa Rumana di Castruriali

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La villa rumana di Castruriali - S. Biaggiu, oggi cumuni di Termi Vigghiaturi, ca vinni ripurtata â luci nta l’anni cinquanta, è tra l’asempi cchiù ntirissanti di villa di lussu sub-urbana di èbbica rumana.

L'urìggini[cancia | cancia la surgenti]

Vinni custruita â fini dô II o a l’inizziu dô I sèc.a.C. nta nu situ abbitatu già di l'etati ellenìstica (III-II sèc.a.C.), eppi armenu dui ristàuri ntâ prima etati mpiriali (mità dû I sèc.d.C; II sèc.d.C.), comu si vidi dê mudìfichi ca foru fatti spiciarmenti nto sitturi di termi. La prisenza, tra li matiriali attruvati di ciràmichi antichi e l’ambienti fabbricati cu matiriali di risulta, di poco tempu assumati chê scavi fatti ntô sitturi est, fannu pinzari ca ci fu na cuntinuità di friquintazzioni dô situ nzinu a l’èbbica tardu-antica.

Na discrizzioni dî lucali[cancia | cancia la surgenti]

La parti risidinziali, purtata â luci pi tanticchia cchiù picca da mità, si sviluppa, comu ô sòlitu, ê lati di nu granni peristiliu di m.17 di latu, pruvvistu, nta ognunu dê lati, di ottu culonni rializzati 'n cottu, rivistuti di stuccu, ca oggi appàrunu cullicati di setti murari vasci.
Ntô centru dû latu miridiunali si grapeva lu granni “tablinum” (sala di ricivimentu), cu un pruspettu a dui culonni e pariti di funnu articulata cu nicchia, probbabbitmenti distinata a cuntèniri na stàtula.

E’ spittaculari nta sta sala di rapprisintanza lu pavimentu ‘n opus sectile (furmeddi asagunali ‘n màrmuru) e musàicu, risalenti ntornu ô II sèc.d.C.
“tablinum” si putìa jiri direttamenti nta tri càmiri privati, pavimintati cu mosàichi janchi e nìuri.
Ntô sitturi di ovist, tra lu peristilio e li termi, si scavaru e purtati â luci àutri lucali, cu arcurni d’iddi musaicati.
Nta l'ànculu sud-ovist, a nu liveddu tanticchia cchiù àutu dô sitturi risidinziali, c’èranu li mpianti tirmali, ca comu ô sòlitu cumprunnèvanu spugghiatura (apodyteria) e stanzi pû bagnu friddu (frigidarium) e càudu (tepidarium e calidarium) . Stu sitturi, carattirizzatu di nu bagnu nicu, vinni ngrannitu ntô II sèc.d.C., cu na seri di novi ambienti cchiù granni e cunfurtèvuli, spiciarmenti pi li nicissitati dû bagnu càudu. Tra l’ambienti rializzati nta l'ùrtima fasi, currispunnenti a l'etati traianea-adrianea, si signala lu “frigidarium” cu musàicu 'n jancu e nìuru cu scena di pisca, òpira, pribbabbirmenti di nu mosaicista itàlicu.

Siti archiològgichi dâ Sicilia

Adranon (Adranu)  • Akragas (Girgenti) • Akrai (Palazzolu Acrèidi) • Akrillai • Antichità di Catania • Casmeni • Castellucciu • Catacummi di Sarausa • Cava d'Ispica • Cefalù • Centuripe • Culli Maduri • Cullina di Sant’Ippòlitu • Eloru • Eraclea Minoa • Imera • Kamarina  • Marsala • Megara Hyblaea • Morgantina • Mozzia • Munti Adranuni • Notu Antica • Pantalica • Parcu Archiòloggicu dâ Neapolis • Sammuca Zabut. • Seggesta • Silinunti • Thapsos • Ustica • Villa Rumana dû Casali (Chiazza) • Villa Rumana di Castruriali • Villa rumana dû Tellaru • Voscu Littòriu-Ampòriu arcàicu-Gela