Muòrica

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Mòdica
Muttu:  
Nomu ufficiali: Modica
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Ragusa (RG)
Cuurdinati: 36°52'2"N, 14°45'41"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 290,77 km²
Abbitanti: 53.695
Dinzitati: 180 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Buscema (SR), Giarratana, Spaccafurnu, Notu (SR), Palazzolu Acrèidi (SR), U Puzzaḍḍu, Ragusa, Rusalini (SR), Scìchili
CAP: 97015
Prifissu telefònicu: +0932
Situ ufficiali: http://www.comune.modica.rg.it/


A cresia di S. Giorgiu a Mòdica. Magnìficu asempiu di architittura barocca.

Cità di quasi 54.000 abbitanti dâ provincia di Ragusa, Mòdica ('n mudicanu: Muòrica) è una dî cità ca fu scartata pi fari parti dû patrimoniu munniali di l'Unesco pi scaciuni di l'architittura barocca, ca àvi asempi ripprisintativi nnâ cresia di S. Giorgiu (a Mòdica auta), opra di l'architettu Franciscu Pàulu Làbisi, e nnâ cresia di santu Petru (a Mòdica vascia). Tutti sti chiesi foru ricustrujuti cû stili baroccu doppu dû tirrìbbili tirrimotu dû 11 di jinnaru 1693.

U tirritoriu mudicanu si stenni nzinu ô mari, unni si trova a frazziuni di Marina di Mòdica, ca è na tranquilla lucalità di villiggiatura, a vinti chilòmitri dâ cità.

Storia

Ammintuvata di Ciciruni nnâ causa contra u malu guvernu di Verri, Mòdica fu àrabba a pàrtiri dû 844-845 e appoi nurmanna. A pàrtiri dû 1296 a cità fu a capu dâ cuntìa umònima, u tirritoriu dâ quali cumprinnìa nu terzu dâ Sicilia e dâ quali facìanu parti macari Àlcamu, Càccamu e Calatafimi, agghicannu a nu certu pirìudu nzinu ê Gherbi, isuleḍḍi ô sud dâ costa tunisina.

Tradizziuna

A cità è canusciuta puru pâ ciocculatta mudicana, nu tipu di ciocculatta fatta sicunnu na rizzetta basata supra a l'usu d'aromi naturali spiciali, comu u pipi-sbezzi, a canneḍḍa e a vanigghia.

Nna l'ùrtimi anni l'amministrazziuni lucali e arcuni cupirativi pâ prumuzziuni turìstica ànnu ripurtatu 'n vita tanti tradizziuna mudicani 'ntichi. A prima 'i tutti è "A giostra di Chiaramunti" (veni chiamata "U Paliu") ca àvi urìggini di l'inizzi dû sèculu XIV e fu vuluta pi òpira dû cunti Manfredi Chiaramunti, ca si trasfirìu nnâ capitali dâ cuntìa nzèmula â so mugghieri Isabella Mosca. A giostra cunzisti nni nu circùitu uvali ca i cavaleri a turnu ànn'a pircùrriri, supirannu provi e ustàculi; ogni cuntrata di Mòdica prisenta nu so cavaleri.

Mudicani cèlibbri

Talìa puru


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2007

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina