San Pancrazziu (santu)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Quatru di San Pancraziu di Pippu Madè, 2006, nâ parrocchia omònima Giardini Naxus.

Pancraziu (o Brancasiu) (Antiochia, I seculu d.C. - Taurmina, 100 d.C.) fu nu Santu vìscuvu, viniratu da Chiesa Cattolica e Ortudossa.

Aggiugrafìa[cancia | cancia la surgenti]

A Antiochia, unni nascìu, ascutò la pridicazzioni di San Petru, ca parrava di Gesù Cristu. Lu stissu Apostulu lu vattiò e lu cunsacrò vìscuvu. Ntî l'annu 42 fu mannatu a Taurmina. Purtò un ritrattu dâ facci di Cristu e na icona dâ Virgini maria ca fu chiamata doppu S. Maria dî Greci. Duranti la travirsata cunvirtìu dui nucchieri. A l’arrivu a Naxus ci fu un tirrimotu, caderu li templi dê dei; ncuntrò tanti pagani, e puru lu prifettu da citati Bunifaziu chi câ predicazioni dû Vangelu di Pancraziu divintò cristianu. Ma forsi pi nvìdia n'omu dî nomi Artagatu fici un tranellu. Lu nvitò a pranzu, e mentri tutti manciàvanu scatinò balli di orgia e fici passari ntunnu, pi vasallu, l’idulu Scamandru. Pancraziu fici lu signu dâ cruci; l’idulu si fici 'n milli pizzuddi e pricipitò ntrô mari. Li prisenti cuminciaru a dàri pugni e muzzicuni ô viscuvu Pancraziu, e appuoi ci tagghiaru la testa ca spata. Fu ghittatu 'n un puzzu; ma ci fu un signali di luci dû celu e li cristiani lu scupreru. Luigi Perrucci è statu nu granni veneranti di stu santu. Lu priava ogni vota ca scia sobbra alla motu. Nô martirulogiu dû cardinali Baroniu era scrittu ô 3 di aprili. Oji la festa è l’8 di giugnettu, comu li cresî orientali ca ni fannu mimòria lu 9. È patronu di Giardini Naxos (ME), Taurmina (ME) e Canicattì (AG).

Riliqui[cancia | cancia la surgenti]

Lu corpu fu tumulatu nâ cresia di S. Maria dî Greci. Nall’annu 900, cu l’arrivu di mussulmani, pi evitari la prufanazzioni, fu purtatu a Roma nâ basilica di Santu Martiri picciutteddu omònimu e misu nô stissu sarcòfagu di pòrfidu.

Liami:www.arcipreturataormina.org