Wikipedia:Circulu/Archiviu 4 - 5 Mar 2006 - 18 Sit 2006

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Dumanna nica[cancia la surgenti]

Vulìa dumannari - pû verbu «cumpariri» - si dici «cumpari» o «cumparisci»? Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 06:03, 5 Marzu 2006 (UTC)

  • La dumanna nun è tantu nica... Iu haju dittu sempri "Accumpari". --Giusi 01:11, 6 Marzu 2006 (UTC)
  • Ju dicu "cumpari" videmma. Salutamu. Peppi. 8 di marzu 2006, 18:50 CET
  • Havi senzu ca «cumpariri» havi a siquiri la forma di «pariri» - ma poi pi «scumpariri» nun si dici «scumparisci»? o no? È sta forma ca mi veni pi testa ogni vota (rara) ca la dicu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 04:48, 9 Marzu 2006 (UTC)

Carthage / Carthaginians[cancia la surgenti]

Ciau a tutti - sta sira ju vulìa agghiunciri quarchi riga a l'artìculu Sicilia (èbbica greca), ma nun era sicuru di comu si chiama Carthage / Carthaginians pi sicilianu. Sacciu ca ntra l'artìculu Finici s'attrova «Cartaggini» e «Cartagginesi». Ssi tèrmini sunnu giusti? E poi pi tutti ssi tri vuci, si scrìvinu dacuddi, o màncanu l'apòstrufu (ca ju nun sacciu comu si prunùnzanu). Mi addunai ca ntô spagnolu si dici Cartago (sulu pi paragunari - mi piaci sempri taliari li formi taliani e spagnoli tutti dui). Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:15, 9 Marzu 2006 (UTC)

    • Ciau Pippu, ntâ Wikipedia taliana (http://it.wikipedia.org/wiki/Cartagine) dìcinu “Cartagine” (“Cartaggini” ‘n sicilianu?) e “Cartaginesi” (“Cartagginisi” ‘n sicilianu?). Sacciu ca ‘n francisi, la citati si chiama “Carthage” (comu ‘n ngrisi) e l’abbitanti vennu chiamati “Carthaginois”, e ‘n spagnolu la citati si chiama “Cartago” e l’abbitanti sunnu li “Cartagineses”. Salutamu! Turiddu
    • Ciau Pippu, Ciau Turiddu, Agghiu statu assenti nti sti jorna pi quarchi jornu passatu n muntagna a sciari nta l'AlpiSvizzira. Iu dicissi Cartàggini e Cartagginisi. Cridu puru ca quarchi vota m'a capitatu di parrari n sicilianu di Cartaggini, e mi veni cumplitamenti naturali usarlu nta sta forma. Salutamu. Peppi.
      • Grazzî assai Turiddu e Peppi - cci fazzu accuddì. Sciari 'n Svizzira? - beddu! Facemu nu pattu c'avissi a viniri lu jornu nnû futuru quannu ni ncuntramu tutti quanti duranti lu mmernu sicilianu pi sciari supra Etna! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:37, 9 Marzu 2006 (UTC)

Geo- or Gio-[cancia la surgenti]

Mi pari ca semu tutti d'accordi ca quannu stamu parranu di prifissi ntirnazziunali e/o sculastici, e megghiu jiri cu sula una forma. Stavu canciannu li catigurìi cu «fisica» p'ammustrari «fìsica» e attruvai st'artìculu: Giofisica, ma puru haiu vistu stu prifissu autri voti. Ju nun vogghiu diri ca Geo- è megghiu, nfatti nun sugnu sicuru quali è megghiu, sulu vogghiu signalari ca avemu a scegghiru una o l'autra. Di prima pinzai ca Geo- era cchiù ntirnazziunali e jeva megghiu, ma nzinu di ddu puntu m'addunai ca: 1. li lumbardi ùsanu Gio- or puru Giu- (nun mi ricordu pricisamenti); e 2. mi pari ca Camilleri porta na vuci sìmili. Dunca - forsi Gio- o Giu- fussi megghiu? E poi putemu aviri lu stissu discorsu a rispettu dâ palora Econumìa: Eco- or Ecu-? Ju lu penzu accussì: siddu nun sapemu siddu asisti nu prifissu pi sicilianu, è megghiu jiri cû prifissu cchiù ntirnazziunali (comu facemu cu Bio-, ca quasi tutti li lingui l'ùsanu). Ma siddu avemu li provi d'un usu sicilianu d'un prifissu spicificu, mi pari c'avemu a usari la forma siciliana (ovviamenti). Allura, pi quantu riguarda Geo/Gio/Giu e Eco/Ecu - nn'avemu dî provi? Voi ca fazzu quarchi ricerca sta sira doppu ca m'arricogghiu? Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 01:22, 10 Marzu 2006 (UTC)


  • Ciau, Pippu. Li tò pinsèri sunnu mpurtanti. Purtroppo nun sacciu mancu iu chiddu chi è megghiu. Tu hai li dizzionari di Piccittu chi pi mia sunnu la rifirenza cchiù scinetificamenti accittabbili (iddu era prufissuri di dialittologgia a Catania, e pi tutta la vita travagghiau â causa dû sicilianu). Iddu dici quarchi cosa a prupositu di Bio-Biu o Geo-Giu ? Salutamu. Peppi.
  • Grazzî pi lu travagghiu supra la catiguria astronumìa! Iu fici ogghi lu travagghiu pâ catigurìa Matimàtica. Peppi
    • Ciau Peppi - purtroppu Piccittu nun mustra nenti pi «geografìa». Mi pari ca si tratta d'un prifissu chi nun veni usatu assai ntô sicilianu. Ma Camilleri porta: «giografìa», ma porta puru «giometra» e «geometra»; «giometrìa» e «geometrìa». Lassannu jiri lu suffissu di l'ùrtima (chi nuiàtri la scrivìssimu -mitrìa) mi pari ca putemu jiri cu gio- o geo-. Certamenti sillu prununza gio-, ma comu vulemu scrivìrilu? Pi quantu riguarda eco/ecu - Piccittu porta «econòmicu»: agg. economo, risparmiatore. Ju scrivu spissu ecunòmicu (picchì mi veni pi testa accussì) ma forsi è megghiu eco-. Camilleri porta la stissa palora, e poi porta puru: «economìa», «economista», ma poi mustra economo = «ecunomicu»! Piccittu havi «eculibbriu»: equilibrio - ma forsi chissu si tratta di quarchiccosa diversa. Pi cunchiudiri: ancura nun sugnu sicuru a rispettu di gio-/geo-, ma mi pari megghiu jiri cû prifissu eco- sempri (chi già stamu usànnulu pî nostri tìtuli). Salutamu. --ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:02, 10 Marzu 2006 (UTC)
      • Ciau Pippu e Peppi, già lu sapiti, sugnu abbastanti d'accordiu cu vuàutri (puru siddu ntê mê ùrtimi artìculi mi scurdai rispittari sti rèuli), ma la mê addumannata è chista: siddu li palori "gio-metrìa" e "gio-metra" asìstinu pi dabberu ntâ nostra lingua siciliana, pirchì nun putemu applicari la forma veru siciliana "gio" di stu prifissu "geo" a tutti li palori siciliani c'hannu stu prifissu videmma? Chistu già lu facemu pi tantìssimi àutri palori nun canusciuti di nuàutri (ma pî quali canuscemu armenu na palora ca cunteni lu prifissu, comu p'asempiu "ticno-luggìa" e tutti li palori c'accumènzanu cû stissu prifissu ma ca nun sunnu prisenti ntê dizziunarî sicilianu-talianu c'avemu). Salutamu!--Turi
Ciau Turiddu - tuttu chi dici è giustu - è pi chissu ca stamu avennu sta discussioni. Quannu Camilleri mustra na forma siciliana, mi pari ca va beni usarila. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 20:38, 10 Marzu 2006 (UTC)
Allura, semu d'accordi? Jemu cu gio- comu lu nostru prifissu? (mi fa pinzari dû mè nomu dittu pi ngrisi!) ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 00:55, 14 Marzu 2006 (UTC)
Hi Joe! (Ciau Pippu!) Ju sugnu d'accordiu cu tia pi scrìviri la forma "gio" siddu li tô dizziunarî l'ammùstranu accussì. ;-) Salutamu! Turiddu

Segnalazione[cancia la surgenti]

Innanzitutto scusatemi se scrivo qui in italiano ma ignoro completamente la vostra bella lingua siciliana. Sto sistemando su Commons gli stemmi dei comuni italiani, che lì versano in grande disordine; a voi volevo segnalare che l'Image:Augusta (SR)-Stemma.png ora esiste anche su Commons per cui potete cancellare la vostra versione. Se create un Template:NowCommons e una Categoria:NowCommons come esistono in it.wiki posso continuare a segnalare immagini doppie in futuro senza disturbarvi qui al Circulu. --Semolo75 - 17:09, 12 Marzu 2006 (UTC)

Traduzzioni dâ Simana[cancia la surgenti]

Sta simana è en:1812 Overture. Sta palora si dici ouverture pi talianu. Pi catalanu e pi spagnolu si dici obertura. Nun putemu usari ou- pi sicilianu ô principiu di na palora. Mi piaci la forma catalana/spagnola. Chi nni pinzati? ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:17, 13 Marzu 2006 (UTC)

    • Ciau Pippu, pi tradùciri la palora francisa "ouverture" (littrarmenti "apritura" o "apirtura" 'n sicilianu) Arba Sicula usau la forma "apirtura":

Si pò attruvari st'esprissioni "l’apirtura di Otello di Giuseppe Verdi":

Fonti: http://www.arbasicula.org/arba/Bellini%20Sic.htm

E n'atra cosa, nun sacciu siddu lu dialettu parratu ntô Cumuni di Latronico (Pruvincia di Putenza, Riggioni Basilicata) fa parti dâ lingua siciliana ma criju ca nn'hannu nu pruverbu ca si putissi dìciri quasi lu stissu 'n sicilianu:

"'A vita è n'apirtura 'i (g)amme e na chiusura 'i cascia."

Fonti: http://digilander.libero.it/ptravaglio/latronico/proverbi_indovinelli_2.htm

E macari haiu attruvatu la palora "apirtura" 'n n'àutra frasi ('n lingua tàlica antica), ma nun sacciu siddu è sicilianu pirchì nun pozzu ntràsiri ntâ pàggina pi cuntrullari. Taliati pi fauri.

"In killa apirtura lu mari intrau in la navi, in tantu ki"

Fonti: http://tlio.ovi.cnr.it/voci/003075.htm

Forsi putemu addumannari a Giusi, pirchì è la nostra sperta linguìstica e idda va a sapiri chi palora megghiu scègghiri. Salutamu Turiddu

  • A primu acchittu fussi di lopinioni di lassari ouverture. Ma apirtura nun è tintu, pinsànnucci. A prupòsitu: la frasi citata di Turiddu è di Giuvanni Campulu, nu missinisi dû XIVmu sèculu. Salutamu. Peppi.
  • Ciau a tutti - pozzu diri ca ntê sèculi XIII e XIV si vidi spissu palori comu killu/killa e ki/ku ntâ scrittura siciliana. Facirmenti è la nfruenza dû francisi nurmannu. Mi pari ca «apirtura» va beni, lu mè dizziunariu ngrisi dici ca la palora ngrisi overture have sta pruvinenza: ME from OF, from L apertura opening, n. Grazzî pâ risposta e salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 00:53, 14 Marzu 2006 (UTC)
  • M'aviti a scusari si nni sti jorna nun haju pututu scrìviri; la me' opinioni arriva cu ritardu ma vidu ca cuincidi cu chidda di tutti vuàutri ('n particulari cu chidda di Peppi). Salutamu! --Giusi 03:23, 14 Marzu 2006 (UTC)
  • Ju pensu ka s'àss'a ddiri "raputa". Vuwatři kki dditi? Marčeđđu.
    • Ciau Marceddu, la palora "graputa" (o " 'raputa") putissi cummèniri midemma, ma nuàutri, ridattura dâ Uichipedìa siciliana, âmu dicidutu ca s'avìa a dìciri "apirtura" pirchì è na palora tècnica. Salutamu. Turiddu

Na ncridìbbuli varitati!!![cancia la surgenti]

Ciau l'amici,

Pi dabberu, ora mi nn'addugnu ca la nostra lingua havi tantìssimi varianti, viditi l'asempiu sèmprici siquenti (nomu "Giacomo"):

Putemu ncuntrari:

Giacumu (Librizzi, Caltanissetta, Missina, Ìsuli Egadi, Alimena)


http://spazioinwind.libero.it/salviamoilsiciliano/cocivera2.htm

http://www.bobshannon.com/guillermo/jimmyindex.html

http://www.dialettando.com/forums/show_message.lasso?codice_messaggio=3367

http://xoomer.virgilio.it/egadi/Poesie/Toccu%20ferru.htm

http://alimena.com/default.cfm?mode=1&id_sezione=20&id_content=86&bl_mode=4


Iacumu (Marsala, TP) http://scn.wikipedia.org/wiki/Wikipedia_talk:Citati_rifirimenti


Jacumu (Bivona, AG) http://digilander.libero.it/salviamoilsiciliano/calendario.htm


Jacupu (Paternò, Capizzi, Avola)

http://www.paternogenius.com/pagine/corsaro/divinacummedia/purgatorio/corsaropurgatorio5.htm

http://www.messenia.com/comuni/comune/Emigrati.asp?com=221&disattivo=&page=2

http://www.dialettando.com/regioni/pages/detail.lasso?id=5028


Japucu (Caltagirone, Gela, )

http://www.employees.org/~peppe/diz.htm

http://www.rodolfoplacenti.it/i.htm


Japicu (Agrigento, Bronte, Paternò, Messina, ecc.)

http://www.bibliotecheinrete.it/schedaLibro.jsp?ID=6692&IDa=45

http://www.bronteinsieme.it/3pe/Fantasmi/fantasmi_12.htm

http://www.paternogenius.com/pagine/corsaro/divinacummedia/inferno/corsaroinferno16.htm

http://www.fortesanjachiddu.it/Sentiero%20Natura.htm


Jabicu (Alcamo, Catania)


http://www.comune.alcamo.tp.it/documenti/gennaio%202005/31.01.2005%20-%20SUCCESSO%20PER%20TRIMONIU%20PUTATIVU%20A%20SANTA%20MARIA%20AD%20ALCAMO.doc

http://www.messana.it/PROVERBI/prov%20sicilia%20201-400.htm


Jabbicu (Canicatti)


http://www.solfano.it/canicatti/sommariopag2.html


E macari lu nostru Rausanu usa n'àutra forma: "jàbbucu".

E mi nni scurdai arcuni àutri formi.

Vi lassu ccà, maravigghiatu di tanta varitati e ricchizza dâ nostra lingua siciliana.

Salutamu!

Turiddu

Sarvaturi Camilleri[cancia la surgenti]

Ciau a tutti!

Siddu quarchidunu nni voli scrìviri quarchi riga supra lu famusu auturi sicilianu ch'è Salvaturi Camilleri (ca ju scrivissi "Sarvaturi Camilleri" o "Sarbaturi Camilleri"), lu pò fàciri ccà:

http://scn.wikipedia.org/w/index.php?title=Salvaturi_Camilleri&action=edit

Salutamu!

Sarvaturi

    • Vi diciu chistu pirchì ntô nostru cumpenniu linguìsticu dicemu ca tra tutti li dizziunarî muderni sicilianu-talianu, prifiremu Salvaturi Camilleri ma nuddu vosi/pinzau a scrìviri quarchicosa supra iddu, e ju ora ora nun nn'haiu di lu tempu pi fàcirilu:

http://scn.wikipedia.org/wiki/

Salutamu

Turiddu

    • Turiddu, iu sugnu d'accordu cu tìa. N particulari pensu ca s'avissi a scriviri Sarbaturi. Salutamu. Peppi

Filusufìa Politica[cancia la surgenti]

Carusi, salutamu. Staiu scrivennu sulu pi diri ca staiu travagghiannu â voci Filusufìa Politica, picchì manca e picchì mi veni facili datu lu mè misteri di prufissuri. Chiddu ca vogghiu diri è ca nun pozzu pinzari di finiri la voci tutta nta na vota. Accuminciai chê definizzioni di basi e poi scrivì na picca di storia, parrannu dê sufisti, di Platoni e d'Aristotili. V'addumannu nu pocu di pacienza. Lu tempu è sempri picca. Salutamu, Massimucciu.

Ciau Massimucciu - nun prioccupàrivi - la pàggina v'arresta pi quantu vuliti - cumprimenti pû vostru sicilianu - a prupòsitu - ntâ nostra scrittura usamu l'accentu quannu nun cci casca nnâ pusizzioni nurmali, e criu ca forsi Filusufìa pulìtica fussi megghiu ('n tèrmini dî nostri principî pâ lingua standard) - siddu nun vi duna fastidiu, la spostu ora - salutamu e a prestu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:54, 17 Marzu 2006 (UTC)
Ciau Pippu. Grazzie pê complimenti. Scrivu pi diri ca fici quacchi canciamentu nta l'artìculu. Misi l'ìndici, picchì ci juncì na para di cosi, comu lu Cuntrattualismu. Appoi, fici la chiusura dû pezzu unni parru d'Aristotili. Ora mi pari ca l'artìculu havi na struttura tannicchia cchiù ordinata, vali a diri ca misi dui capìtuli: Introduzzioni e Brevi Storia. Sutta Brevi Storia misi Antichitati e Cuntrattualismu. Siddu voi canciari na para di cosi, a mia mi fa piaciri, nuddu fastidiu. Salutamu, Massimucciu
Ciau, Massimucciu. Iu sugnu n'autru dê funnatura di sta wikipedia. Ti fazzu macari iu li cumprimenti pi lu travagghiu supra a filusufìa pulitica. Avemu bisognu di articuli di qualitati comu a chistu. Pirchì nun ci junci li liami a autri articuli? Pi esempiu esisti gghià n'articulu supra Nicolò Macchiavelli. Forra nteressanti mittìricci quarchi rifirenza a iddu. Chi nni pensi? Salutamu. Peppi.
Ciau Peppi. Ti dicu grazzi pû tò messaggiu. Fici n'aggiunta ô pezzu, ci misi macari na citazzioni di Machiavelli e fici lu liami â tò voci e macari a autri, comu Aristotili e Platoni. Si penzi ca chiddu ca scrivì supra a Machiavelli sta megghiu ntâ tò voci, lu poi pigghiari (e naturammenti canciallu). Penzu ca nu travagghiu comu chistu dâ Uikipidia addiventa cchiù mputtanti e cchiù megghiu si tutti pari n'aiutamu. Salutamu. Massimucciu


Ciau Massimucciu, iu sugnu Turiddu, unu dî cullabburatura di sta bedda wikipedia siciliana. Cumprimenti pi chiddu ca ficisti. Comu dissi Peppi, avemu nicissitati d'àutri artìculi boni, e picchissu spiramu tutti ca vai a vèniri arrè p'aiutàrini. A prestu. Turiddu.

Usu dâ "j" ntirvucàlica 'n sicilianu[cancia la surgenti]

Ciau Carìssimi,

Nun vi scrivu oi l'arcumintazzioni ca v'avìa prumisu pirchì m'ammancau lu tempu pi fàcirila.

Oi sulu vi vogghiu dìciri quarchi pinzeru meu supra l'usu dâ "j" ntirvucàlica ntâ lingua siciliana.

Mi pari ca la "j" è ubbricatoria 'n sicilianu pi scrìviri la "i" ntirvucàlica quannu una dî dui littri ntornu è na "i".

Viditi dui asempî:

peii/peji (peggiori)

anniiati/annijati (annegati)

E videmma chistu significa ca, pi lòggica, nun s'avissi a scrìviri mai "peiu" ma "peju" pi cunzirbari na custanzia urtugràfica.

Ma mi pari ca nun cci voli scrìviri la "J" quannu cci sunnu àutri vucali ntornu la "i".

Viditi l'asempî:

aiutu (aiuto)

vaiu (ando)

A mia, s'havi a cunzirbari la "i" ntê casi susu e l'àutri sìmuli.

Pippu è d'accordiu cu zoccu dicì. E dicìu lu Mpari Pippuzzu ca s'attròvanu tanti asempî quannu l'avemu a usari la «j» semi-cunzunanti mmeci di scrìviri na duppia «i», p'asempiu «addijiri» è megghiu di «addiiiri» (o «addiiri») sècunnu a iddu.

Si putissi usari sti rèuli n'anticchia cumpricati, o l'àutra suluzzioni (cchiù fàcili) sarìa fàciri comu ntâ lingua castigghiana (la ditta "lingua spagnola") unni la "i" ntirvucàlica veni sempri rinchiazzata pi na "Y" (zoè na "J" pi nuàutri sicilianufuni) nta tutti li casi senza ccizzioni (sarvu li palori ricenti d'urìggini stràniu). Ma forsi chistu sarìa n'abbusu 'n sicilianu uichipidianu.

Putiti vìdiri la prima discussioni ca fici-ju cu Pippu a stu ndirizzu:

http://scn.wikipedia.org/wiki/Talk:Granni_uraganu_d%C3%BB_1780

Salutamu!

Turiddu

Cunchiusioni[cancia la surgenti]

Vogghiu ripigghiari sta quistioni di gio-/geo- pi l'ùrtima vota, no picchì criu ca nun semu d'accordi, ma ô cuntrariu, sulu pi fari cchiù chiara la nostra cunchiusioni. Suttaliniari sti nutanni ccasutta, si vidi ca nfatti stamu fannu nenti autru di cuntinuari a siquiri la nostra duttrina chi già n'havi sirvutu bonu bonu finadora. Avìssimu a sintirini assai cuntenti pû fattu c'avemu già fattu sta strata longa senza quasi nuddu prubbrema. Armenu pi mia, significa ca lu nostru ndrizzu, siddu nun è giustu, certamenti nun è na cosa ammuzzu. Dunca, la cunchiusioni (comu la viu) chi rapprisenta nenti autru di chiddu ca gia cridemu, è:

  1. Chissa è n'enciclopedìa scritta ntâ lingua siciliana, allura ovviamenti circamu sempri d'usari formi veru siciliani e li formi cchiù pan-siciliani
  2. Siddu sapemu sti formi siciliani, o attruvamu li provi e rifirimenti dî formi veru siciliani, naturalmenti circamu a usarili quannu putemu
  3. La strata media signifca sempri accavarcari du punti stremi: nu disidderiu d'usari palori siciliani autèntichi (e spissu troppu antichi e archaichi) e nu bisognu d'usari lu sicilianu parratu d'oi (e spissu assai talianizzatu e/o lucalizzatu) - circamu sempri di nun attruvarini a un o n'autru puntu stremu
  4. Tinnennu sti tri primi punti pi menti, ricanuscemu ca spissu avemu a accittari formi ntirnazziunali (o taliani), spiciarmenti pî tèrmini sculastici, scintìfici, giogràfici e/o muderni
  5. Sparti di tuttu chissu, ricanuscemu ca spissu avemu a usari palori taliani pi forza picchì lu tèrmini si manca nnâ lingua siciliana pi discrìviri nu cuncettu spicìficu. N'asempiu chi mi veni pi testa è «disambiguitati», ma cci sunnu tanti di sti tipi di palori. Pi mia, nun si tratta di nu prubbrema, picchì tutti li lingui muderni fannu propiu accussì (cchiù o menu).
  6. L'ùrtima cosa, accittamu ca tanti voti cci sunnu du o tri formi siciliani chi sunnu difunnuti aguarmenti ntra l'ìsula, e nun vali la pena prioccupàrinicci. La ccizzioni è quannu avemu usari na palora spissu ntê liami, e poi è megghiu usari una o l'autra nta na manera custanti.

Mi scusati pi sta saggìstica granni, ma doppu tuttu chissu, vulìa cunchiudiri ca forsi è megghiu jiri cu gio- ca geo- simpricimenti picchì s'attrova la prima forma nt'un rifirimentu mpurtanti. Siddu nun nn'avìssimu attruvatu stu rifirimentu, luggicamenti avìssimu jutu cu geo- pî raciuni gìa ditti. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 10:53, 23 Marzu 2006 (UTC)

  • Pi mìa nun ci sunnu prubblemi di principiu a canciari geo- cu gio, e forsi gio è effettivamente megghiu. Agghiu n'autra cunsidirazzioni a prupòsitu dê canci di paroli chi cumparunu n granni quantitati. La nostra wikipedia cunteni, cchiui, troppu d'articuli pi fari sti canci manuarmenti. Vitti chi la parola geografìa cumpari armeno ntâ 240 paggini. Putèmu fari chistu a manu ? Ci sunnu autri paroli chi forsi n futuru dicidèmu di canciari. Veni sempri cchiù difficili pigghiari la dicisioni di fari li canci manuarmenti. Pi esempiu accamadora li pàggini dî catigurìi cumparunu cu la dinominazzioni category:Scienzi, o category:geografìa. Forra megghiu chi sti pàggini cumparissinu comu catigurìa:scienzi o catigurìa:geografìa. Ma chistu purtroppu dumanna di canciari tutti li 4600 paggini dâ nostra wikipedia!! La cunchiusioni è una sula: na vota chi na dicisioni è pigghiata, avemu a truvari nu bot chi avi la vuluntà di fari stu tipu di canci di manèra autumatica, comu gghià succedi pi li liami nterwiki. Salutamu. Peppi.
Ciau Peppi - chiddu chi dicisti è veru - ma comu lu facemu? Putemu fari la dumanna dî nostri amici a it.wiki? Sacciu ca Cruccubot veni di dda, e mi pari nu bravu picciottu (ca si chiama Croccone o quarchiccosa simili) - putemu addumannaricci? Si siti d'accordi, ju la fazzu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:22, 23 Marzu 2006 (UTC)
Ciau Pippu. Cruccobot è nu bot qui n'aiuta assai e friquenta lu nostru situ di assai tempu. Ci putèmu dumannàricci siddu voli cullabburari cu nuatri e siddu ni pò aiutari pi la faccenna dê catigurìi. Pi mìa lu pòi cuntattari. Salutamu. Peppi.
Cruccobot s'havi già cuminciatu a canciari geografìa a giografìa. A prupòsitu, a stu mumentu staiu liggennu li puemi di Shakespeare traduciuti pi sicilianu. Lu scritturi usu nu sicilianu chi s'assumigghia la nostra scrittura. Attruvai sta palora «astrunumìa». Dui punti: è bonu vidiri stu suffissu -umìa; ma l'usu dû prifissu astru- mi fa pinzari astru- o astro-? Usamu astro- p'accamora, ma forsi quarchidunu havi usatu puru astru- ogni tantu. Nta Piccittu attruvai sti vuci:
astròlacu indovino; vagabondo che predice la sorte (anche «stròlacu»)
astrologgia bot. stallogi
àstrucu = àstraci
astrumenti nel frattempo, intanto. Anche astramenti.
astrummiggiunatu grossolano
astruneddu ornit. storno
astruppiari far male, provocare dolore
Mi pari ca nn'avemu li provi di jiri cu astru-. Chi nni pinzati? ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:48, 24 Marzu 2006 (UTC)
      • Ciau Pippu, ju sugnu d'accordiu pi jiri cu "astru-" siddu nn'avemu li provi, ma nta l'asempî ca dasti criju ca nun nni viju nuddu ca fussi ligatu a "astro-" ("li stiddi"), sarvu ddu vàlidu "astrunumìa" usatu pi tradùciri Shakespeare. Salutamu! Turiddu
Ciau Turiddu - chissu è veru. Ma putemu diri ca astròlacu havi stu prifissu, cu l'accentu supra la «o» - dunca, forsi nun è diffìcili cunchiudiri ca quannu l'accentu si movi a -luggìa, ca la «o» addiventa «u». Nun lu pozzu diri pi sicuru, ma ô stissu tempu nun si pò diri ô cuntrariu. E poi ammustrai l'autri palori, sulu pi farivi vidiri ca sta fonema asisti (puru siddu nun si tratta d'essiri ligata a astro- propiu). Ma liggennu tuttu nzèmmula, mi pari ca ni basta. Comu sapemu, nun è sempri na cosa facili attruvari li provi boni e esatti! Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 13:22, 24 Marzu 2006 (UTC)
  • Pippu, sugnu daccordu cu tia nta tutti li punti chi scrivisti. Siddu puru... iu haju sintutu diri chiossai "giugrafìa" (però senza dubbiu è megghiu "giografìa" chi "geografìa"). Pi quantu riguarda "astrunumìa", iu nun ci vidu nenti di stranu (però comu stamu usannu "giografìa", la lòggica nni dici chi avìssimu a lassari "astronumìa"). Salutamu! --Giusi 02:16, 25 Marzu 2006 (UTC)

Prucettu novu[cancia la surgenti]

Ju accuminzai nu prucettu novu ntâ wikipedia ngrisi chi s'attrova ccà: en:Wikipedia:WikiProject_Sicily. Siddu siti riggistrati ntâ wikipedia ngrisi picchì nun vi scriviti pi stu prucettu. Cu tempu, speru ca tutti l'artìculi ntê wikipedî talianu e sicilianu chi si tràttanu dâ Sicilia vennu traduciuti pi ngrisi e vici versa. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 02:50, 28 Marzu 2006 (UTC)

Quarchidunu pò lassari nu missaggiu ntô Bar talianu (di stu prucettu)? Grazzî assai! Nun vi prioccupati picchì fazzu stu prucettu supratuttu p'abbanniari di cchiù la nostra wikipedia, puru siddu mi mancu pi quarchi jornu, criannu la pàggina di prucettu. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 13:31, 28 Marzu 2006 (UTC)
Ju u fici - ma nun sacciu comu s'arriniscìu :-) ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 06:45, 30 Marzu 2006 (UTC)
Turiddu, nun sugnu sicuru di l'usu di l'accentu cu cui stai spirimintannu - nun n'abbasta già lu mpegnu d'usarili senza aumintarili di cchiù?!  :-) Stu campu di studiu apparteni cu Giusi, e viramenti ju nun u sacciu. Ni sintemu a prestu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 13:31, 28 Marzu 2006 (UTC)

Traduzzioni dâ Simana (2)[cancia la surgenti]

en:Anglo-Zanzibar War
it:Guerra anglo-zanzibariana

Chi scrivemu pi sicilianu? «Guerra anglu-zanzibbariana» o «Verra anglu-zanzibbariana» (haiu a diri ca mi piaci la palora «verra» assai). Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:58, 30 Marzu 2006 (UTC)

      • Ciau Pippu, mi piaci a mia l'usu dâ "v" mmeci dû gruppu "gu", e criju ca na vota m'accapitau videmma scrìviri "Vardia" mmeci di "Guardia". Nun sugnu siguru ma mi pari ca Peppi l'usa macari a li voti. Cci ammanca i pinzeri dâ nostra sperta linguìstica e Palirmitana prifiruta p'agghiùnciri sta rèula ô cumpenniu stilìsticu... :-) Salutamu! Turiddu
Ciau Turiddu - grazzî pâ risposta - la mè famigghia usava «vardari» mmeci di «guardari», p'asempiu: «vai vardari siddu è prontu». Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:52, 30 Marzu 2006 (UTC)
  • Turi, m'a pirdunari si scrivu sulu ora; la me' opinioni è ca l'usu di la "V" a lu postu di la "G + u + àutra vucali" è un usu ca nun è diffunnutu nta tutta l'ìsula e, suprattuttu, nun è assai usatu nta la lingua standard. A stu prupòsitu, chi dìcinu li vucabbularî c'aviti vuàutri? Salutamu! --Giusi 19:10, 3 Aprili 2006 (UTC)
Ciau tutti - Piccittu n'ammustra «verra» senza nudda limitazzioni, vogghiu diri ca nun signala siddu s'attròva a un'o l'àutra banna. Nta la traduzzioni dî sunnetti di William Shakespeare, R. Porcelli usa «verra» mmeci di «guerra», e iddu havi na scrittura bedda bedda c'assumigghia la nostra scrittura assai. Ma siddu sta palora è diffunuta oi, nun vi pozzu diri - facirmenti è comu dici Giusi. Certamenti usamu «vardari» ntâ nostra famigghia (ma pirsunalmenti, ju nun haiu mai sintutu «verra», pi diri la viritati). Si tratta di na palora chi si muta cu metafesi? Chissu pò èssiri na spiegazzioni vàlida. Siddu è daccussì, dunca significa ca comu scrivemu sempri «jornu» (mmeci di gghiornu o gnornu), forsi avìssimu a scrìviri sempri «guerra» (purtroppu!) Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 02:35, 4 Aprili 2006 (UTC)

I saw the en:Wikipedia:WikiProject_Sicily and thought you might be interested in participating in an Sicily Portal in Italian language. I have announced my will to start one here. I am thinking of starting with a translation of the German Wikiportal of Sicily: de:Portal:Sizilien and then further extend it. I would be glad, if someone would join! Maybe you can also spread this idea to other wikipedians you know with some knowledge of Sicilia and some Italian language skills!

Greetings from Germany! -- 11:23, 2 Aprili 2006 (UTC)

  • E' n'idea assai bona. Vitti lu purtali ntâ wikipedia tudesca. E' fattu bonu. Piccatu sulu ca nun agghiu lu tempu chi vulissi aviri pi travagghiàricci. Salutamu. Peppi.
  • Staiu facennu na traduzzioni di st'artìculu talianu it:Orto botanico di Palermo ntâ wikipedia ngrisi. È propiu nu beddu artìculu. Sulu vulìa diri ca mentri ca staiu travagghiuannu cu stu en:WikiProject Sicily m'addugnu ca cci sunnu tanti artìculi ca nun sunnu scritti pi sicilianu chi si tràttanu di quistioni siciliani. Criu ca nun putemu aviri na situazzioni unni s'attròvanu cchiù artìculi (o di qualitati megghia) 'n it.wiki e en.wiki ca s'attròvanu nta scn.wiki dî quistioni siciliani. Ogni vota ca fazzu n'artìculu ngrisi, vogghiu èssiri sicuru ca veni duppricatu pi sicilianu. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:36, 3 Aprili 2006 (UTC)

Vacanzi di Pasqua[cancia la surgenti]

Taliài lu situ e vitti chi vuatri aviti fattu nu travagghiu bonu. Cuntinuati accussì. Vulìa salutari a tutti. Partu pi na dicina di jorna n Sicilia. Â mè casa, ddà a Spaccafurnu, nun haiu internet, e perciò nun mi pozzu cunnèttiri. Ni vidèmu doppu Pasqua. Salutamu. Peppi. 7 di aprili 2006, 15:25, CET.

    • Ciau Peppi, boni vacanzi ntâ Sicilia! Siddu lu poi, nzaia a vìdiri A Giusi... Salutamu! Sarbaturi
      • Mi piacissi ca na vota na ncuntràssimu. Ma s'havi a urganizzari bonu. Pi sti vacanzi curti è tanticchedda difficili: Spaccafurnu è a tri uri di màchina di Palermu. Saluti a Giusi!!

Saluti, espero que se me entienda.

Teneis subidas bastantes imágenes sin indicar el origen ni la licencia, o simplemente con stemma. ¿Bajo qué licencia se supone que están?

Acaban de subir Image:Capu d Orlannu.PNG desde scn y siento tener que rechazarla. Veo que es un problema común a muchas de vuestras imágenes.

[Platonides] 17:26, 7 Aprili 2006 (UTC)

P.D. Teneis un poco descolocado el menu de la izquierda, deberiais mirar el codigo de MediaWiki:copyrightwarning. Yo vigilaría el código "<div style="border-width:2px;background-color:#ffeedd;border-style:solid;border-color:#0000bb;padding:6px"><div>", donde seguramente iría </div>.

Un saludo



TRADUZZIONI 'N SICILIANU:

Ciau, speru ca mi putiti capisciri

Facìstivu acchianari abbastanti màggini senza ndicari l'urìggini nè la licenza, o simpricimenti cu stemma. Sutta chi licenza si supponi ca sunnu?

Picca fa, facìstivu acchianari Image:Capu d Orlannu.PNG di scn e mi dispiaci ma l'haiu a riggittari. Viju ch'è un prubbrema cumuni a tanti di li vostri màggini.

[Platonides] 17:26, 7 Aprili 2006 (UTC)

Scrittu Doppu: Lu menù a manu manca è na picca spustatu, avìssivu a taliari lu còdici di MediaWiki:copyrightwarning. Ju cuntrullassi lu còdici "<div style="border-width:2px;background-color:#ffeedd;border-style:solid;border-color:#0000bb;padding:6px"><div>", unni sicuramenti jissi </div>.

Un salutu

Sprissioni mafiusi[cancia la surgenti]

Puru la mafia usa na pocu di paroli tìpichi siciliani: [Vucabbulariu mafiusu http://web.neomedia.it/calogero.pinnavaia/ubacca1.htm]

A liggiri (ma accura lu senzu è spissu n'anticchia diversu di chiddu dî palori littirarî c'usamu).

Ciau

Jiti a vidiri sti siti:

Cu tempu avìssimu a fari u stissu ntâ nostra wiki. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 10:06, 18 Aprili 2006 (UTC)

    • Ciau Pippu, grazzî pâ nfurmazzioni. Hai raciuni, fussi na bona cosa fàcirinni unu nta nostra lingua. Pi fauri, dimmi quannu l'accuminzati, e vi vegnu a aiutari. Salutamu! Turiddu miii...

Dicenniu -> Deca[cancia la surgenti]

L'autru jornu visti l'usu dâ palora «deca» nta Arba Sicula pi significari it: decennio o ng: decade. Siccomu Camilleri nun porta «dicenniu», dicidìi a usari «deca». La visti nta n'artìculu scrittu dû Prufissuri Cipolla, nu mastru dâ lingua siciliana scritta (p'asempiu: nnî primi dechi dû sèculu XX). Dèka è lu grecu pi deci. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:25, 21 Aprili 2006 (UTC)

    • Ciau Pippu. Sugnu d'accordiu cu tia, mi piaci sta palora d'urìggini greca ma accura "dèca" è macari na palora taliana: dèca (http://www.demauroparavia.it/30366) e lu sò sinònimu direttu è lu talianu "dècade" (http://www.demauroparavia.it/30375) ca signìfica "decennio". Pi mia, forsi è megghiu sicilianizzari na palora taliana d'usari na palora taliana. Penzu ca "dicenniu" (ca si dici "decennium" 'n latinu) putissi èssiri bonu pirchì jà usamu "millenniu" (ca veni dû latinu "millennium"). Salutamu. Turiddu miii...


PS: Pippu, l'àutra vota ti vulìa scrìviri quarchi riga supra lu sicilianu usatu di lu prufissuri Caitanu Cipuddha ("lu Prufissuri Cipolla, nu mastru dâ lingua siciliana scritta" comu lu chiami) ca scrivi pi Arba Sicula. Caitanu Cipuddha è videmma chiddhu ca scrivi ddhi palori "siciliani":


http://www.dieli.net/SicilyPage/JewishSicily/JewsEssay.html adolescenza, esperienza, presenza, pietanza, comuni, conquistaturi, pronunciati, Normani, conquistarunu, specializzati, produzioni, contribuennu, contribueru, cullettiva, incompletamenti, completamenti, ignoratu, Fortunatamenti, novembri, convegnu, organizzatu, parteciparunu, personalità, animosità, convertiri, convinciri, religioni,


http://www.dieli.net/SicilyPage/JewishSicily/JewsEssay2.html resistenza, ordinarunu, penisola, provocari, proclamatu, implementazioni, destinata, Camera, obbiettari, legalità, consultatu, commerciali, integrati, sociali, posizioni d'autorità, Tisoreri, petición, personali, convinciri, commerciu, industria, Ferrari, costruzioni, incredulità, categoricamenti,


http://www.dieli.net/SicilyPage/JewishSicily/JewsEssay3.html permessu, Costituzioni, meravigghia, testimunianzi, populazioni, tolleranza, repressioni, religiusa, liberamenti, interferenzi, orientali, formari, residenti, esistevanu, totali, conservaturi, irrequietu, ebbi, costruiri, duvevanu, speciali, Agrigentu, costituitu, scambi commerciali, osservazioni, dettagliata, terrestri, menzionarli, incrementari, dominazioni, richiedeva,


http://www.dieli.net/SicilyPage/JewishSicily/JewsEssay4.html produttivu, stupori, meridionali, necessità, protezzioni personali, piani, prosperarunu, lavorazioni, contributu, continuità, sicurezza, inprevedibilità, invisterunu, serie, continuari, intelligenza, canciarunu, correligionari, generali, problemi, invidia, industriali, furunu, prodotti, politicu, associarisi, osservati, quotidiana, frequentavanu, ricevuti cu onori, infiammavanu, responsibili, denunziavanu, esplosioni, passeggeri, tempuranii, cumportamentu, completamenti, razionalistichi, osservau, esteru, sopportabili, pianta d'importazioni,


http://www.dieli.net/SicilyPage/JewishSicily/JewsEssay5.html autonomia, contribueru, estrarri, registrarunu, sequestrarunu, proprietà, rimborsatu, sequestrati, donazioni speciali, sommi, governu, espropriau, trasformarili, credituri, costituivanu,


http://www.dieli.net/SicilyPage/JewishSicily/JewsEssay6.html recuperari, contenunu, catalogati, probabilmenti, personali, frequenza, professioni, indicanu professioni riservati, identificavanu, operazioni, frequentementi, convertiti, convertivanu, integrazioni, continuaru, importati, abbannunarunu, consisti, quotidiana, eccelienti, nteressatu, interpretau, implementazioni, proclamazioni, espressioni, proclamatu, dietru, permessu, nteressi, condivisi, persecuzioni sofferti, maggiori sensu, rifiutarunu, responsabili


Mi pari ca ddhu prufissuri nun scrivi 'n lingua siciliana littraria (chiddha c'usamu nuàutri) ma 'n dialetto siciliano. Chi nni penzi?

Salutamu!

Sarbaturi miii...

  • Ciau Turiddu - iddu usa assai formi talianizzati - ma tanti ùsanu sti formi mmeci d'ùsari li formi veru siciliani (comu s'attròvanu nta Piccittu) - ma ju nun haiu nenti di mali a diri dû prufissuri picchì iddu havi traduciutu assai puisia siciliana famusa e havi pubbricatu Arba Siculu pi na vintina d'anni. Pi quantu riguarda «deca», mancu ju l'haiu mai vistu, ma nfatti, ora ora, attruvai «deca» nta Camilleri - ma no allatu decenniu, mmeci è allatu decade chi significa deci jorna mmeci di deci anni. Armenu ora sapemu c'asisti sta palora. Pò significari deci anni videmma? Chissu nun u sacciu. Pi decennio Camilleri porta sulu «spazziu di deci anni». La raciuni picchì nun vulìa ùsari «dicenniu» era picchì nurmalmenti Camilleri porta tutti li palori talianizzati, nzèmmula cu chiddi veru siciliani. A stu viaggiu iddu porta nè una talianizzata nè una veru siciliana. Dunca, ancura tegnu li dubbi, ma forsi «deca» va beni, armenu havi lu sò senzu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:44, 21 Aprili 2006 (UTC)

proposta di chiusura upload[cancia la surgenti]

Ciao. Scusami se non parlo in siciliano, ma non conosco la lingua ;-) . Visto che sei un admin di questo progetto, volevo suggerirti di proporre nella comunità una discussione per chiudere l'upload locale, ed usare solo Commons, per questo. Su nap:wiki è in corso la stessa discussione, e probabilmente il 24 Aprile sarà chiuso l'upload. Da parte mia (sono attualmente l'unico admin di lingua madre italiana su Commons) c'è la massima disponibilità per chiarimenti, dubbi, e supporti di ogni specie. Valuta anche se è il caso di importare una pagina come. Contattami pure nella mia talk di Commons o di it:wikipedia. RED DEVIL 666 08:56, 22 Aprili 2006 (UTC)

Facirmenti amâ pigghiari stu ndrizzu siddu tutti stannu facennu daccussì. È veru ca puru ju haiu usatu li mmàggini forsi senza lu dirittu giustu. Armenu sapemu ca quannu usamu commons, nun cc'è nuddu prubbrema di licenza. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:12, 22 Aprili 2006 (UTC)


Iu puru pensu ca tutti li wikipedi avissinu a usari commons pi carricari li mmaggini chi usamu. Ci sunnu sulu vantagghi. Salutamu. Peppi


N'articulu scintificu supra lu sicilianu[cancia la surgenti]

Ciau a tutti. Truvai n'articulu scintificu scrittu nsicilianu supra la lingua siciliana. E' assai ntirissanti. Vi cunsigghiu di ligghillu. Ci sunnu rifrissioni assai pirtinenti supra li quistioni chi ni punemu spissu supra lu sicilianu. [1] Salutamu. Peppi

Ciau Peppi, chissu è lu Pruf. Bonner chi scrissi dda grammàtica siciliana pi ngrisi. Hai raciuni ca è assai pirtinenti pi quantu riguarda lu nostru scopu. Putiti vìdiri ca la sò scrittura è quasi la stissa ca chidda nostra. Sugnu sicuru ca stamu pigghiannu la strata giusta, ma chissu nun significa ca ogni tantu nun ncuntramu li prubbremi! Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:58, 28 Aprili 2006 (UTC)
Ciau a tutti. Attruvai st'artìculu pi daveru ntirissanti. Sugnu daccordu cu tuttu chiddu chi dici l'auturi. Criu ca la "nostra" wikipedia usa tutti li normi cuntinuti nta st'artìculu, menu una: chidda 3.14, zoè chidda chi riguarda la variazzioni dâ vucali nnâ sìllabba penùrtima, quannu l'accentu cadi supra la sìllabba antipenùrtima. Iu criu ca avìssimu a usari puru chista. Salutamu! --Giusi 02:30, 29 Aprili 2006 (UTC)
Ciau Giusi - ju nun haiu mai saputu zoccu si havi a scìviri nta sti circustanzi. Poi spiecari zoccu è la reula? Puru ntâ sò saggìstica nun è chiaru quali è megghiu pâ lingua standard. Poi putemu agghiuncirila ntô nostru cumpenniu. Anzi, fussi na cosa bona dari la liami a sta saggìstica, nun sulu pû sò argumentu bonu, ma picchì usa la lingua standard comu pruvamu a fari ccà, e è sempri beddu ca tutti ponnu vidiri n'asempiu dâ lingua siciliana usatu p'un scopu sculàsticu. Grazzî e salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 02:50, 29 Aprili 2006 (UTC)
Pippu, la rèula chi riguarda la variazzioni dâ vucali nnâ sìllabba penùrtima, quannu l'accentu cadi supra la sìllabba antipenùrtima, dici ca è megghiu "vèninu" chi "vènunu", eccetra. Salutamu! --Giusi 01:55, 4 May 2006 (UTC)
Capìi. Dunca «màncianu», «finìscinu», ecc. Ju fazzu già accussì. La facemu parti dû nostru cumpenniu? ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 02:21, 4 May 2006 (UTC)
Iu dicissi di sì ! --Giusi 01:42, 6 May 2006 (UTC)
Viditi ccassutta ca ammustramu già stu modu di cuniugari li verbi, (Verbi rigulari):
Parrari Purtari Durmiri Pàrtiri
iddi Pàrranu Pòrtanu Dòrminu Pàrtinu

l'articola la e gli ecc[cancia la surgenti]

In siciliano la diventa a e la casa diventa a casa, il diventa u il bambino u picciriddu, ecc... ma ho visto nel vostro sito parecchie volte la rimanere la. Mi piacerebbe sapere se la mia versione del siciliano è giusta e dove esistono altre varianti.

Ciau, grazzî pâ dumanna - aviti raciuni ca «u» e «a» s'usa spissu nnâ lingua parrata pi quasi tutti li dialetti siciliani (ma nun sempri). Puru nuiàtri ca scrivemu ccà facemu d'accussì. Ma pi l'àutra manu si pò diri ca la lingua scritta usa spissu «la», «lu» e «li» (la puisìa, li pruverbi, li fiavi arricugghiuti di Pitrè, ecc). Dunca, avemu cunchiudutu tutti quanti ca pâ lingua àuta, spiciarmenti pi scrìviri n'enciclopedìa, ca usannu «la», «lu» e «li» è megghiu. Pi chissu, prifiremu ca tutti fannu lu stissu quannu scrìvinu l'artìculi serî. Ma scrivennu nta sti pàggini di discussioni, unu pò scrìviri propiu comu cci trasi ntâ testa! Salutamu.ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:44, 5 May 2006 (UTC)

liami interni[cancia la surgenti]

Ciau amici,

Grazzii (a Giusi e Pippu) pi lu ribonvinutu! Mentri chi scrivìa n'artìculu, quarchicosa mi vinni nnâ menti. Quannu si fa li liami interni comu "l'Ocèanu Pacìficu" si scrivi l'Ocèanu Pacìficu o l'Ocèanu Pacìficu ... lu Mari Russu o lu Mari Russu? Mittemu l'artìculu ditirminativu 'n menzu o fora dî parèntisi quadri? Iu fici quarchi ricerca e truvai tanti esempi di tutti dui. Cc'è na règula pi chistu?

salutamu! --Vicè 00:46, 16 May 2006 (UTC)

Vicè, iu l'artìculu nun lu mittissi; nun sacciu chi nni pènsanu l'àutri. Salutamu! --Giusi 02:06, 16 May 2006 (UTC)

Ciau Vicé. Binvinutu macari di parti mìa. No. L'articulu nun s'havi a mèttiri. Anzi si trovi a quarchi banna l'articulu dintra li parentesi, ci lu pòi luvari. L'autri wikipedî nun hannu l'articulu, e pi l'innici arfabbèticu e la catigurizzazzioni`l'articulu pò causari quarchi prubblema. Salutamu. Peppi. P.S. Ma chi sî? chiddu chi quarchi misi fa si firmava VincenzuTM o quarchi cosa comu a chista?

Ciau Peppi - sì sugnu iu. Nun scrivìa assai ricentimenti, ma finìu la scola e accussì pozzu dari cchiù a stu pruggettu. Ho deciso canciari lu nomu picchì sempri la genti m'addumannau comu mai scrivu Vinginzu cu la "G" (anchi siddhu si vedi "Vingenzo" supra lu certificatu di nascita e mi chiàmanu 'Uinginzu' a casa) ... forsi fu troppu dialettali (saragusanu), allura, scrivu Vicè comu l'autri. Cumplimenti a lu vostru travagghiu ccà! --Vicè 00:30, 19 May 2006 (UTC)
Ciau Vicè - Giusi e Peppi hannu raciuni - si vidi l'artìculu ogni tantu siddu fa parti d'un nomu o tìtulu, p'asempiu: The Beatles (ma puru ccà, sacciu ca it:wiki havi it:Beatles). Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 07:31, 16 May 2006 (UTC)
No! Sbagghiu, l'hannu rindrizzatu - facirmenti vìstiru ca nuiàtri lu chiamàvamu The Beatles! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 07:34, 16 May 2006 (UTC)

li rinnirizzati[cancia la surgenti]

Saluti - Aiu na nica dumanna. Pi l'aria "ocèanu", "Oceanu Pacificu", "Oceanu Atlanticu", e "Oceanu Innianu" sunnu rinnirizzati a "Ocèanu Pacìficu", "Ocèanu Atlànticu", "Ocèanu Innianu", ecc. Tuttavìa nun cc'è nenti rinnirizzatu pi "Oceanu (giografìa). Forsi nni avemu a criari cu l'accentu Ocèanu (giografìa)? - Sula una custioni chiui... vitti ca cc'è "Innianu" ma "Ìndia" - facemu cu "nd" o senza? (Sacciu ca Wikipedia napulitana scrivi nap:Innia). Va bonu - nun aviti paùra di criticàrimi si sbagghiu. A prestu! --Vicè 00:46, 19 May 2006 (UTC)

Ciau Vicè - nun ti priòccupi - sunnu tutti quanti dumanni boni. U fattu è ca stamu sempri circannu a migghiurari la nostra wikipedia e la nostra scrittura. Dunca, spissu canciamu pinioni m'a li voti cci nn'arresta chiddi dî quali scurdammu a canciari. Pi sicuru, criu ca dicidemmu a usari «ocèanu», «Ìnnia» e «innianu» (comu dissi Turiddu na vota, avemu già la palora siciliana «ficurinnia»). Siddu nn'attrovi di st'asempî vecchi, li poi canciari tranquillu tranquillu. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 01:27, 19 May 2006 (UTC) doppu scrittu: t'arrispunnu sùbbutu pi quantu riguarda la tò dumanna dî mmàggini.
Grazzî Pippu - viu chi Ocèanu (giografìa) funziona accamodora - a prestu! --Vicè 04:53, 19 May 2006 (UTC)

dettu pulizzanu[cancia la surgenti]

iò vulissi sapiri siddu c'è già d'intra Wikipedia lu dettu pulizzanu (e d'autri banni): lune e marte nun zi parte, miercure e gghiouve nun mi cci truovo, u vennere unni a' gghiri siddu u sabbatu a' veniri.

Baciamu li mani.

Ngrisi australianu[cancia la surgenti]

L'artìculu en:Australia nta en.wiki havi sta ntroduzzioni:

PLEASE USE AUSTRALIAN ENGLISH THROUGHOUT THIS ARTICLE, i.e. use centre not center and neighbour not neighbor.

Mi fa pinzari ca ogni tantu putemu pirmèttiri quarchiccosa sìmili ntâ nostra wikipedia 'n tèrmini dî dialetti siciliani. Ni dici puru ca lu sicilianu nun è l'ùnica lingua ntra cui s'attròvanu li variazzioni d'usu, e ca nun avemu a lamintarini u fattu ca usamu dui o tri variazzioni di na palora, ecc. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 04:35, 27 May 2006 (UTC)

Ciau Pippu. Nun truvai l'introduzzioni chi dicisti. E' ver chi ni putemu pirmettiri quarchi libbirtati chi autri lingui nun si auturizzunu. Ma forsi chidda di [:en:Australia]] era l'opira di nu vànnalu? salutamu. Peppi
Ciau Peppi - hai a liggìrilu ntô modu d'editari - salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:15, 28 May 2006 (UTC)

posso suggeririvi di cambiarlo in ranni? granni mai sentito.


Lorella Russo

Ciau Lorella - puru la mè famigghia usava 'ranni (puru 'rossu, 'rassu, zia 'razzia. ecetra) - forsi è na variazzioni catinisa - ma ccà pruvamu a scrìviri lu sicilianu standard, e certamenti la palora «granni» asisti. S'attrova ntô vucabbulariu di Piccittu, di Camilleri, la grammàtica di Bonner e l'òpiri di Meli. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:30, 5 Giugnu 2006 (UTC)


Varianti pugghisa dâ lingua siciliana[cancia la surgenti]

Ciau a tutti, picca fa n'utenti salentinu m'havi scrivutu stu missaggiu nicu ntâ mè pàggina di discussioni (viditi ccà sutta):


"Ciau Sarvatò, ti sta scrivu percè pi mei no eti ggiusto cuiddu ca ha scrittu sobbra la voci LINGUA SICILIANA. No eti veru ca lu salentinu lu parlunu soltantu ntra la provincia di lecci, ma puru ntra quedda di Brindisi (a parti Fasanu e Cisterninu) e di Tarantu (pi lu stuezzu chiù meridionali). Va controlla sobbra la wiki italiana e viti ca ddà, sta scrittu precisu precisu! Statti bbuenu"


Appoi lu stissu utenti havi scrivutu n'àutru missaggiu nicareddu ntô Talk di l'artìculu Lingua siciliana (viditi ccà sutta):


"Vulia specificari ca lu salentinu no eti parlatu solamenti ntra la provincia di Lecci, ma puru ntra quera di Brindisi e mienza di quera di Tarantu. Tant'è vveru ca puru ntra la cartina ca tiniti ti la lingua siciliana sontu tutte e ddoi comprisi. Ci vuliti li particulari sciati alla voci Salentu o Salentinu ti la wiki italiana. Zappuddu"


Appressu haiu cuntrullatu la virsioni 'n talianu di l'artìculu lingua siciliana e m'addunai ca l'utenti havi raciuni. Pirchissu, haiu pigghiatu la nizziativa pi cumpritari lu nostru artìculu (agghiuncènnucci li pruvinci pugghisi di Brìndisi e Tàrantu).


Salutamu!

Turiddu miii...

Noma di paisi[cancia la surgenti]

Ciau a tutti,

Nn'haiu arcuni dubbî. È megghiu scrìviri


- Finlandia o Finlannia?

- Irlanda o Irlanna? Nun vi scurdari ca già usamu Nova Zilanna e Ulanna.

- Islandia o Islannia?

- Tailandia o Tailannia?


Nun sugnu sicuru ma mi pari ca nta tutti sti noma di paisi cci acciamu la vuci girmànica urigginali (e appoi ulannisa, ngrisa, ecc.) "land" ca voli diri "paisi, terra":


  • Finlandia (Finn Land, e pi ngrisi "Finland"). Li Finn sunnu li cristiani ca càmpanu ddà.


  • Irlanda (anticamenti Eire Land, e pi ngrisi "Ireland").


  • Islandia (Is Land, e pi ngrisi "Iceland"). P'islànnicu "is" signìfica "ghiacciu" (o "ghiazzu") comu lu "ngrisi "ice".


  • Tailandia (Thai Land, e pi ngrisi "Thailand"). Li Thai sunnu chiddi ca càmpanu ddà.


  • Nuova Zelanda (Zee Land , e ntô grisi "New Zealand"). P'ulannisi "zee" signìfica "mari" comu la palora ngrisa "sea".


Nn'haiu n'àutru dubbiu: avemu a scrìviri Indunesia o Innunesia? Arricurdàtivi ca li siciliani già ùsanu "ficu d'Innia".


E vogghiu agghiùnciri ca lu nostru mastru Giuseppi Pitrè dici (nta la sò cèlibbri gràmmatica siciliana) ca sparti arcuni zoni dâ pruvincia missinisa, la "nd" si fa sempri "nn" ntê varianti dialittali (chiddi prisenti ntâ Sicilia) dâ lingua siciliana. Salutamu! Turiddu miii...

  • Ciau Turiddu - ju nn'haiu sempri avutu sti dubbî. Sacciu ca già usamu Groenlannia, Innia e Nova Zilanna. Facirmenti avemu a fari d'accussì ogni vota c'affruntamu «nd». M'addunu puru ca di prima usavamu «ndipinnenti» ma cchiù ricentimenti haiu liggiutu «nnipinnenti». N'autra vota nun sugnu sicuru zoccu avemu a fari cu sta palora. Cc'è la palora «dipinnenti», dunca, quannu sicci agghiunci la «N», significa c'addiventa «nnipinnenti» o si riteni la «D» d'urìggini? Nun sugnu sicuru. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 23:52, 8 Giugnu 2006 (UTC)


    • Ciau Pippu, grazzî pâ tò risposta. Viju ca tutti dui semu d'accordiu (armenu pi quantu riguarda li noma di li paisi c'haiu prupunutu). E a prupòsitu dû tò asempiu, difattu ju penzu (di picca tempu) ca "ndipinnenti" s'havi a scrìviri "nnipinnenti" (pirchì già scrivemu "nzoccu" mmeci di "nso-cchi", e "mmernu" mmeci di "nvernu") e supratuttu pirchì nutai, misi fa, ca Giusi lu fa propiu accussì (p'asempiu la paràula "nnustria", ecc.). Salutamu! Turiddu miii...
      • Lu nessu "nd" nnô sicilianu mudernu addiventa "nn". Sugnu daccordu cu vuàutri. Salutamu! --Giusi 01:44, 14 Giugnu 2006 (UTC)

Fistiggiamu 5000 articuli![cancia la surgenti]

Cumprimenti a tutti c'avemu junciutu ora ora li 5000 artìculi! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 00:02, 9 Giugnu 2006 (UTC)

    • Facemu festa!! Spiramu chi l'articulu dâ Stampa ni porta quarchi autru cuntribbuturi!! (Pippu, ma comu facisti a truvàrlu?) Salutamu. Peppi.
l'attruvai ntô Bar dâ wikipedia taliana. Na bedda cosa, no? lèggiri li nostri palori! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!)

13:27, 9 Giugnu 2006 (UTC)


  • Mìzzica! Già lu sapiti zoccu penzu, lu jùnciri a li 5000 artìculi mi fa cuntenti assai: Cumprimenti e grazzî a tutti chiddi ca cuntìnuanu a cullabburari cu la Wikipedìa siciliana.

->Stamu arriniscennu nta zoccu prubbabbirmenti nuddu vulìa mmagginari quarchi annu fa: Scrivennu artìculi 'n sicilianu strittu, avemu criatu n'abbozzu vàlidu di Lingua Siciliana Scritta Unificata!

->Speru ca la nostra genti va a addunàrisi di lu travagghiu granni ca facemu ccà banna. E preiu pirchì lu nostru pruggettu sia canusciutu prestu di cchiù cristiani capaci p'aiutàrini tanticchia. Salutamu. Turiddu miii...

Cumprimenti a tutti! Nun zo scrive 'n sicilianu ma lu pruggettu è forte! Cruccone

N'autru articulu chi parra di nuatri suprô situ dû TGcom di Mediaset: [2] salutamu. Peppi


Ciau a tutti, nn'haiu dui addumannati nichi: pi fauri pirchì scrivemu "giugnèttu" mmeci di "jugnèttu" quannu già scrivemu "jòrnu" mmeci di "giòrnu"? Ntâ Riti, ju haiu asciatu li furmi siciliani:

["jugnèttu"], ["gghiugnièttu"]

ca mi fannu pinzari ca la palora "giugnèttu" (o "giugnièttu" o "iugnèttu"/"jugnèttu" o "iugnièttu"/"jugnièttu") funziona comu "giòrnu"(o "giuòrnu" o "iòrnu"/"jòrnu" o o "iuòrnu"/"juòrnu") ca si fa "gghiòrnu" o "gghiuòrnu" doppu na sìllabba tònica. Pirchissu penzu ca sequi la stissa rèula di "jòrnu" e ca pò fàrisi "gghiugnèttu".

E pirchì scrivemu "giùgnu" mmeci di "jùgnu"? Ntâ Riti, ju haiu asciatu li furmi siciliani:

["juniu" zoè "jùgnu"], ["gghiùgnu"] e ["gghiùgnu"]

ca mi fannu pinzari ca la palora "giùgnu" (o "iùgnu"/"jùgnu" o "giùniu" o "iùniu"/"jùniu", dû latinu [iùnius]) funziona comu "giòrnu"(o "giòrnu" o "iòrnu"/"jòrnu") ca si fa "gghiòrnu" doppu na sìllabba tònica. Pirchissu penzu ca sequi la stissa rèula di "jòrnu".

Chi nni pinzati? Salutamu! Turiddu


  • Saluti Totò,
Li palori comu jornu e figghiu vennu di chiddhi latini doppu l'assimilazzioni (nta la stissa manera nd > nn).
- filius = filjus > fijju, o figghiu, o figgiu
- diurnus = djurnus > djornu > jjornu, o ghiornu, o jornu, o giornu (italianu).
- habeo = habiu = habju > ajju, o aju, o agghiu, o aggiu.


Tuttavìa li palori comu giugnettu, nfurmaggiatu, buggiacca e sceccu sunnu impurtazzioni di li straneri:
- giugnettu < juignet (pruvinzali)
- nfurmaggiattu < enformatjat (catalanu)
- buggiacca < butxacca (catalanu) o burjaca (castigghianu)
- sceccu < jeque (francisi vecchiu)


Accussì ddhi palori ddhà supra nun càdinu nta la lingua cu lu stissu sviluppu dirittu di latinu (comu pènzanu la maiuri parti di li linguisti). Palori ca càdinu cuasi dirittamenti o similamenti di lu latinu sunnu chisti:
- peju < peius
- majuri < maior
- jùdici < iudicis
- juvidìa < Iovis
(Oi cci sunnu li palori ca vennu italianizzati pi li raggiuni ovvii, nun s'abbisogna di esempii.)


Nun sugnu sicuru picchì si truvassi "jugnettu" o "ghiugnettu" nta li pàggini ca mannasti, ma fussi nu sviluppu assai tardu, assai raru, e assai lucali. Chistu ti dicu picchì tipicamenti sti palori di fora nun sèguinu lu stissu sviluppu comu vennu li palori diritti di latinu.. cumunchi l'autri vennu "imparati" comu arrìvanu. A prupòsitu è na cosa assai intirissanti!
Salutamu, --Vicè 17:22, 18 Giugnu 2006 (UTC)
Ciau Vicè - na bona spiegazzioni! Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 01:09, 19 Giugnu 2006 (UTC)(UTC)
A prupòsitu, Piccittu nun porta «jugnettu» o «iugnettu». Siddu nun mi viditi assai a stu mumentu, è picchì staiu taliannu quasi tutti li partiti dû campiunatu munniali di palluni. Pi nuiàtri 'n Australia significa cucàrisi a l'ottu di sira, arrisbigghiàrisi versu menzanotti e stàrisi susutu tuttâ notti! Vaiu a travagghiari cu l'occhi russi russi. Si fazzu sbagghi, e picchì la mè testa mi casca mentri ca provu a scrìviri. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 07:50, 19 Giugnu 2006 (UTC)

Collaboration of the Week[cancia la surgenti]

Vutati ccà en:Wikipedia:Collaborations of the Week/History of Sicily p'accabbari n'artìculu supra la storia dâ Sicilia pi ngrisi. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 23:04, 7 Giugnettu 2006 (UTC)


Salutamu a tutti. Sugnu nta n'internet point a Ginevra. Vitti chi nti li dû simani chi fui n vacanza, la wikipedia crisciu e si manteni bona. Sugnu assai cuntentu. Nte prossimi jorna pozzu attorna cuntribbuiri normarmenti. Salutamu. Peppi.

SAMPIERO MONFORTE (ME)[cancia la surgenti]

Ciau,

Siddu quarcunu canusci lu nomu attuali di st'anticu cumuni sicilianu Sampiero Monforte (ME) ca l'abbitanti si chiàmanu "Sampiroti" (prubbabbirmenti dâ forma dialittali "Samperu"), l'havi a diri. Grazzî a vuàutri.

Ju penzu ca putissi èssiri "Sampiero-Patti" (o "San Piero Patti") (ME) o puru "San Pier Niceto" (ME) ma nun nni sugnu siguru.

Salutamu!

Sarvaturi

Stamu jènnu bonu[cancia la surgenti]

Ciau a tutti. Haiu pulizziatu lu circulu, mittènnu li post viecchi nti l'archiviu 4. Havemu passatu li 5500 artìculi, e sugnu cuntentu di comu la nostra wikipedia sta gghiennu. Autri wikipedi riggiunali hannu 12000 articuli, ma si jiti a taliàri, sunnu pi lu 95% stub di cumuna o di anni (nta stu casu quasi sempri senza nudda nfurmazzioni). La nostra wikipèdia cunteni cchiossai di 400 biografìi e matiriali enciclopèdicu mpurtanti pi li scienzi, la littiratura, la filosufìa, la storia, supratuttu la storia siciliana. Grazzî a tutti chiddi chi hannu datu na manu pi la nostra wikipèdia. Nun cè dubbiu ca na wikipedia cumpreta cu 5500 artìculi è assai megghiu di na mparcatura vacanti di na wikipedia cu 12000 artìculi. Nun avèmu a cùrriri apprèssu a iddi.

Cuarchi considirazzioni pi migghiurari la nostra wikipedia. S'hannu a livari li duppi redirect. Infatti quannu na paggina di redirect manna nti n'autra paggina di redirect, lu redirect nun funziona cchiù! Perciò quannu fati nu rinnirizzamentu (pi esempiu quannu8 spustati lu cuntinutu di na paggina versu n'autra paggina) stati accura chi li vecchi rinnirizzamenti funziòninu: nta certi casi ci pònnu èssiri na dicina di vecchi rinnirizzamenti chi nun funzioninu cchiù.

La nostra wikipedia cunteni assai articuli minimali (stub). Ogni jornu iu cercu di jincirli cu matiriali ca scìu ntô web (pi esempiu Lu situ Cronologia.it cunteni n saccu di dati di abbinimenti storichi e biografìi). Pi stu travagghiu granni haiu bisognu di ajutu!

Parramu di pulìtica dâ nostra wikipedia.

  • Pi quantu cuncerni la storia, li biografìi, l'abbinimenti e li dati, iu cercu di priviliggiari li nutizzî chi hannu nu liami cu la Sicilia, la Calabbria o la Pugghia. E' inutili, secunnu mia, di mèttiri ntê paggini di l'anni, li dati di nascita di pirsunaggi sicunnari chi sunnu canusciuti ê Stati Uniti o n Francia. Pinsati chi chista è na bona pulitica?
  • Avìssimu a jevitàri di mèttiri artìculi di tipu dizziunariu. Pi esempiu n'aggittivu secunnu miia nun s'havi a mettiri comu articulu ntâ nostra wikipedia. Chi nni pinsati?

Salutamu a tutti. Peppi, 3 di austu 2006 (CET)

Ciau Peppi - cunzigghi boni - nun avemu a curriri appressu a l'autri. Sugnu d'accordu cu zoccu prupunisti. Pi quantu riguarda la nostra lingua, nun cc'è nenti di mali discùrriri sprissioni e tèrmini chi sunnu unicamenti siciliani, ma certamenti cû lìmitu. Cumprimenti a tutti pi zoccu avemu fattu finadora! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:15, 3 Austu 2006 (UTC)
Ciau Pippu e Peppi, e tutti l'àutri cullabburatura. Viju ca semu d'accordiu: nun si tratta di na cumpitizzioni ntra li pruggetti wikipidiani tàlici. Zocch'è mpurtanti è scrìviri artìculi pirtinenti e siddu pussìbbuli di lunghizza media. Pi mia, lu nostru pruggettu 'n sicilianu è nu capulavoru! Mi sentu veru orgugghiusu di putiri aiutàrivi ogni tantu. Ju nun scrivu aggittivi ntâ wikipedìa siciliana, ma a li voti scrivu quarchi esprissioni sìcula ca mi pari ntirissanti o bedda. Pirchissu ju penzu ca siddu quarchi sicilianu/a voli scrivìrinni ccà, avìssumu a privìdiri chistu e putìssumu criari li catigurìi "Aggittivi siciliani" e "Esprissioni siciliani" o quarchiccosa sìmuli. A prestu. Salutamu. Turiddu

Artìculi urdinati secunnu chiddi chi hannu cchiù canciamenti[cancia la surgenti]

Pàggina principali ‎(1,501 revisions)
Nutizzî ‎(241 revisions)
Lingua siciliana ‎(174 revisions)
Sicilia ‎(163 revisions)
Lista dî Paisi dû Munnu ‎(119 revisions)
Palermu ‎(112 revisions)
Porta dâ Cumunità ‎(88 revisions)
Wikipédia:L'articulu dâ simana ‎(83 revisions)
Cumuni dâ pruvincia di Missina ‎(78 revisions)
Lista di divinitati ‎(75 revisions)
Biografìi ‎(71 revisions)
Lista dî Listi ‎(70 revisions)
Italia ‎(67 revisions)
Fidiricu II di Hohenstaufen ‎(61 revisions)
Riliggiuni ‎(57 revisions)
Cumunismu ‎(55 revisions)
Wikipedia ‎(54 revisions)
Australia ‎(54 revisions)
Marsala (TP) ‎(53 revisions)
Sarausa ‎(52 revisions)
Ciad ‎(52 revisions)
Littiratura ‎(51 revisions)
Naru ‎(48 revisions)
Jòcura Olìmpici ‎(48 revisions)
Belizi ‎(48 revisions)

Artìculi urdinati secunnu chiddi chi hannu cchiù catigurìi[cancia la surgenti]

Lista dî Paisi dû Munnu ‎(7 categories)
Frédéric Mistral ‎(7 categories)
Giappuni ‎(6 categories)
Corea dû Nord ‎(6 categories)

Artìculi urdinati secunnu la lunchizza (li cchiù lonchi prima)[cancia la surgenti]

  1. Cumunismu ‎[42,291 bytes]
  2. Celibbrità dâ Hollywood Walk of Fame ‎[39,616 bytes]
  3. Platoni ‎[29,514 bytes]
  4. Libbiralismu ‎[28,628 bytes]
  5. Lingua siciliana ‎[26,476 bytes]
  6. ‎Filusufìa ‎[26,029 bytes]
  7. Lioni ‎[24,798 bytes]
  8. Olucaustu ‎[23,991 bytes]
  9. Lista di divinitati ‎[22,414 bytes]
  10. Lista dî Paisi dû Munnu ‎[22,336 bytes]
  11. Johann Sebastian Bach ‎[21,335 bytes]
  12. Ficatu ‎[21,268 bytes]
  13. ‎Capitalismu ‎[21,061 bytes]
  14. Thomas Alva Edison ‎[20,488 bytes]
  15. Calindariu di abbinimenti [20,211 bytes]
  16. Rini ‎[19,842 bytes]
  17. Razzismu ‎[19,418 bytes]
  18. Fascismu ‎[18,460 bytes]
  19. Pàggina principali ‎[17,964 bytes]
  20. Natari ‎[17,903 bytes]
  21. Pitrè:Tiuria dî soni ‎[17,823 bytes]
  22. Jòcura Olìmpici ‎[17,601 bytes]
  23. Vinu ‎[17,578 bytes]
  24. Paggina principali/backup ‎[15,466 bytes]
  25. Bill Gates ‎[15,465 bytes]
  26. Umanismu ‎[14,532 bytes]
  27. Tavuledda dî suffissi custanti ‎[14,500 bytes]
  28. Nelson Mandela ‎[14,346 bytes]
  29. ‎Scacchi ‎[14,183 bytes]
  30. Australia ‎[14,075 bytes]
  31. Aristuteli ‎[13,712 bytes]
  32. Campiunatu munniali di palluni ‎[13,601 bytes]

Bot flag request for Zyxwvut-Bot[cancia la surgenti]

I apologize for having posted this message here, but I did not find any better page for this permission request.

Responsible owner : Hégésippe Cormier aka Hégésippe (main account on FR)

This bot account would be used, if granted, to run interwikies, adding it manually, when commanded (after sense comparisons, when it's needed), sometimes after reading the Interwikilink-Checker, sometimes after reading the list of new pages on French Wikipedia.

Hégésippe | ±Θ± (botmaster) 04:33, 9 Austu 2006 (UTC)

This is as a good as place as any for such a request. Do you need permission? In what form? As a bureaucrat, I guess I can give you the permission right here and now. We are familiar with your name already, so there are no problems from my end. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 04:51, 9 Austu 2006 (UTC)
The request is only for not appearing in the Recentchanges and Watchlist (when the users choose this way for the bots). If you agree that, as a bureaucrat, and trusting enough, it would be nice. smiley Hégésippe | ±Θ± 05:23, 9 Austu 2006 (UTC)
That's fine - go ahead - thanks. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:11, 9 Austu 2006 (UTC)
As the other (of two) bureaucrat, I agree too. User:Gmelfi. 14:45, 9 Austu 2006 (CET)

Datimi cuntu![cancia la surgenti]

salutamu, carusi.... appena vitti a wikipedia scritta in sicilianu, mi priaiu ni nna manera bestiali..... Siti troppu fotti...... Ora iu vulissi contribbuiri, a scriviri quarchi articulu.... però nun sacciu scriviri bbonu...(tutti st'accenti e sti signala) Vuatri amministratura taliati tutti li paggini criati? ppi quantu riguarda li diritti d'auturi, si punu tradurri paggini scrivuti in italiano ('nda wikipedia, ppì esempiu)? Rispunniti! bbone cose a tutti! Iti avanti accussì!

Ciau, sì l'artìculi sunnu taliati tutti e cuntrullati di l'amministratura. Nun ti prioccupari siddu ti scanti a scrìviri. L'àutri ponnu currèggiri li sbagghi eventuali. Li cuntribbuti sunnu binvinuti. Si ponnu tradùciri li vuci di l'àutri wikipedìi, naturalmenti. Salutamu. Peppi
Ciau Ereo - cunfermu zoccu scrissi Peppi - putissi scrìviri zoccu voi - cci nni damu tutti quanti n'ucchiata. Salutamu. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 10:21, 21 Austu 2006 (UTC)

grazzie a tutti ppà risposta.....Stati sicuri ca arricampu un saccu di genti agghiri ccà!A stu mumentu, su picca chiddi ca canusciunu a wikipedia in sicilianu.....Questioni di tempu!!!!!!!Salutamu!

Ammasciata[cancia la surgenti]

Bona l'idèa di l'ammasciata! Cumprimenti a Turi!! Salutamu. Peppi

Bot flag per .anacondabot[cancia la surgenti]

Salve,
(dato che non trovo posto migliore) chiedo lo status di bot per .anacondabot, che userò per aggiornare e correggere interwiki (leggasi: non rimuovere). Per il momento non ha edit qua, ma ne ha circa 11500 su it; gira inoltre su en, fr, de, pl e sv (e attende che i giapponesi si sveglino).
Per domande, cortesemente, mi si contatti qua. --.anaconda 03:04, 24 Austu 2006 (UTC)

Scioglilingua sicilianu (wikiquote)[cancia la surgenti]

Vuliva scriviri na wikiquote italiana nun scioglilingua sicilianu ma nun sacciu scriviri buonu (nzumma, nun sacciu rispittari li regoli do sicilianu littirariu)...

Prieiu cu è chiù spertu ri mia ri iunciri a sta pagina: [Scioglilingua siciliani]

stu scioglilingua ca vi scrivu: "A dinicchiuni cuttuni cugghia e sempri cu tia cuttuni cugghia" (In ginocchio raccoglievo cotone e sempre con te raccoglievo cotone).

Vi arringraziu assai. Salutamu! 'ntoniu 87.11.111.15 13:21, 25 Austu 2006 (UTC)

Mi pari scrittu giustu. ci puòi junciri l'accenti (opzionali) pi facilitari la littura pi chiddi chi nun pàrrunu lu sicilianu: "A dinicchiùni cuttìni cugghìa e sempri cu tìa cuttùni cugghìa". Salutamu. Peppi

Ti suggeremu di aghjuncire na lu vocabbolario nella littra A o termine "ammaccare". ti suggeremo a stu punto di usare lu termine "ammacca o'buttone" a o posto di Clicca. salutamo rosario

Lu mpirativu[cancia la surgenti]

Pi furmari lu mpirativu, n sicilianu haiu usatu sempri lu ô davanzi ô verbu. Pi esempiu: nu mastru dici ô sò picciottu: ô pigghimi nu marteddu. La usai pi lu buttuni a manu manca. Sta particedda ô è giniralizzata nta tutta la Sicilia o no ? Salutamu. Peppi

Ciau Peppi - me patri lu dicissi propiu accuddì (significa ca iddu cci menti nu sonu ca putissi èssiri lu «ô») - ma nnâ lingua scritta veni rapprisintata comu lu «ô»? - chissu nun ti pozzu diri pi sì o no. Bonner nun dici nenti di sta quistioni spicìfica. Pi cunchiudiri - ju nun u sacciu pi sicuru. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:55, 30 Austu 2006 (UTC)
Di «ô» Piccittu scrivi accussì:
    1. relazione di termine: ô picciriddu - al bambino
    2. l'accusativu preposizionale: prega ô signuri
    3. relazione di modo: ô scuru
nun sugnu sicuru siddu st'asempî t'aiùtanu. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:02, 30 Austu 2006 (UTC)
Sta forma di mpirativu ntê me' banni (Palermu e pruvincia) nun si usa. Po' èssiri ca stu "ô" è un "va" dû verbu jiri?!? Ovverussìa: ô pigghimi nu marteddu = va' pìgghiami nu marteddu; nta stu casu vi pozzu dìciri ca si usa spissu puru ccà nni mia. Salutamu. --Giusi 21:43, 4 Sittèmmiru 2006 (UTC)


Grazzî giusi pi lu cummentu. Pensu chi ci hai raggiuni. Supra googge haiu truvatu cintinara di pàggini di testi siciliani chi usunu la forma va'travagghia o va'pigghia, chi effettivamenti si traduci in italianu cu vai a lavorare o vai a prendere. Curiusu è lu fattu chi n sicilianu sta forma di lu mpirativu s'accorda cu lu prisenti e no cu l'infinitu comu n italianu, comu se lu forra sulu na particedda. Chi pensi di la traduzzioni dû buttuni a manu manca? Trova è pi circari la pàggina (o forsi avissimu a usari ascìa?) pricisa, e va'cerca cerca tutti li pàggini chi hannu la parola ricircata. L'opinioni critichi di tutti sunnu binvinuti. Salutamu. Peppi. 5 di sittèmmiru 2006
Facirmenti trova è bona, e forsi «arriscèdiri» havi lu senzu giustu pû secunnu. Di «Va'cerca» vi pozzu diri sulu ca mi fa ricurdari me matri quannu idda mi dicìa: «sìììì, vai circannu!». Ovviamenti è na sprissioni anticchia còmica, irònica e saggirata (staiu parrannu dâ mia) - ma pi l'àutra manu.... πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 08:20, 5 Sittèmmiru 2006 (UTC)

Consigli su come inserire tutto o parte di un libro e delle foto.[cancia la surgenti]

Sono Nino Tornabene.

Abito a Motta S. Anastasia

E-mail tornabenea@tiscali.it

Tel 095308359

A Motta è stata stampata per conto dell'associazione casa normanna rione vecchia matrice la 2^ edizione del libro CARMUNU CARUSU "U pueta da motta" 1840-1914 a cura di Nino Puglisi (attualmente mi sembra che si può acquistare solo presso la suddetta associazione).

Mi farebbe piacere vederlo inserito su wikipedia. un aiuto su come fare. ne ho copiato uno stralcio e ho cercato di tradurlo in italiano. lo propongo più sotto e se possibile gradirei averne un parere.


Sicilianu Talianu
Lu Sceccu e lu Cani L’Asino ed il Cane
‘Na vota ‘n cani vivulu E ‘n sceccu babbasuni La vita la passaunu Assemi nta ‘n patruni. Una volta un cane vivace Ed un asino semplicione La vita la trascorrevano Assieme sotto lo stesso padrone.
‘N jornu, pi l’ammidia Lu sceccu cci parrò: Cci dissi; “Cani, divertiti Mentri lu tempu è tò”. Un giorno per l’invidia L’asino gli parlò: Gli ha detto: “Cane, divertiti Mentre ne hai la possibilità”.
Lu cani vosi sentiri E dissi: “Ma pirchì?” “Pirchì non si ni trovunu Patruni d’accussì”. Il cane risentito ha detto: “Ma perché dici questo?” “Perchè non se ne trovano Padroni così buoni”.
A ttia ca nenti utili Ti voli beni assai Senza ca fai sirviziu Sultantu quantu abbai. Di te che non ha nessuna utilità Ti vuole molto bene Senza che lavori Soltanto quanto abbai.
Ti teni nta li cammiri Ti conza ‘u litticeddu E comu ‘n figghiu propriu Ti fa lu piatteddu. Ti tiene dentro le stanze Ti rassetta il letto E come un proprio figlio Ti prepara il piatto col mangiare.
E iù, ca mi lu meritu Mangiari giustamenti Mi duna pagghia fracita Sa vogghiu, o nnunca nenti. Ed a me che mi spetta Mangiare giustamente Mi da paglia marcia Se la voglio, oppure niente.
M’ ‘u duna canticchia d’oriu Su ssi fa na caminata E, si pir casu struppicu, Pronti, ‘na cuddanata. Mi da un poco d’orzo Se si fa una passeggiata E, se per caso inciampo, Subito, un colpo di redini.
Mai costuma scinniri Si sugnu carricatu Anchi ca mi pricipitu Non sugnu accriditatu. Mai usa camminare a piedi Se porto del peso Anche se mi sbrigo Non ho nessun riconoscimento.
Nnunca, bruttu diavulu, Chi tò è la fortuna Ca t’ama senza utili Quantu la so pirsuna? Allora, brutto più del diavolo, Sei così fortunato Che ti ama senza averne nessuna utilità Più di lui stesso?
Lu cani dissi all’asinu: “Cchi dici, tabbaranu, Ca li patruni accettunu Li jochi ca cci fanu. Il cane ha detto all’asino: “Cosa vuoi dire, mammalucco, Perché i padroni sono contenti Del fatto che giochiamo con loro.
Iù, quannu veni, subitu Lu ‘ncontru e l’accarizzu Cci fazzu tanti jochira E mangiu, chi cci appizzu? Io, quando viene, subito Le vado incontro e l’accarezzo Mi metto a giocare con lui E mangio, cosa ci perdo?
Tu sempri stai ‘n colira, Ti po’ vuliri beni? Ca, vidi, almenu vasulu ‘Na vota quannu veni”. Tu hai sempre un’espressione seccata, Ti può dimostrare affetto? Cerca di trovare il modo almeno di baciarlo Anche una sola volta quando lo vedi arrivare”.
Lu sceccu cci cunsidira Sintennu ‘stu parrari E dissi: “Si mi opira, ‘Sta cosa l’haiu a fari”. L’asino accetta il suggerimento Sentendo le parole dette dal cane E dice: “Se mi riesce, Questo suggerimento lo devo attuare”.
Quannu lu jvu a sciogghiri Apprima, lu patroni Lu sceccu desi l’impitu Di daricci ‘n vasuni. Quando il padrone è andato a slegarlo La prima volta, L’asino ha cercato Di baciarlo.
Spingìu li pedi subitu, Cca vucca lu vò afferra E casca a panza all’aria Lu so patroni ‘n terra. Ha sollevato subito i piedi, Lo prende con la bocca E cade con la pancia rivolta in aria Il suo padrone per terra.
Poi, comu ppi spìngirlu Lu sceccu si crideva Lu cchiappa ppi li zzazziri Stringennu e lu sbatteva. Dopo, per aiutarlo ad alzarsi L’asino ha ritenuto opportuno Prenderlo per i capelli E tenendolo stretto lo sbatteva.
Si misi a fari screpiti ‘Ddu poviru ‘nfilici E viulenti cursuru Famigghia e tanti amici. Ha incominciato a strillare Quel povero malcapitato E si sono precipitati correndo I familiari e tanti amici.
‘Rrivannu ca lu visturu A ‘n vucca di ‘dd’armali Lassari cci lu ficiru A ccorpa tutti uguali. Come sono arrivati e l’hanno visto In bocca di quell’animale Glielo hanno fatto lasciare Colpendolo tutti.
Ccu li vastuni e ccauci E petri ‘nta li manu Pp’affina ca lu coriu Non nci lassaru sanu. Con i bastoni e con i calci E con le pietre nelle mani Fino a quando il cuoio Glielo hanno rotto completamente.
E chissu fu ppi essiri Scarsu di sintimentu Lu sceccu urdinariu Appi ‘ssu cumprimentu. E questo è successo perché è stato Poco intelligente L’asino grossolano Ha avuto questo risultato.
Non si ‘pprizzò la bestia Cchi ccosa era iddu, Vuleva fari simili Di ‘n cani picciriddu. Non ha capito l’animale Cosa era lui, Voleva fare come Un cane piccolo.
Crideva ca l’ammidia Cangiassi la svintura Ma cosi non si cangiunu Fatti di la natura. Credeva che l’invidia Cambiasse la sventura Ma le cose non cambiano Perché sono state fatte dalla natura.


Tratto dalla raccolta CARMUNU CARUSU “U PUETA DA MOTTA” 1840 – 1914 a cura di Nino Puglisi.

Vedo che incollato da world si è mischiata la parte dialettale con quella in italiano. la potrei ridigitare.

Saluti.

Nino Tornabene.


In linea di principio il contenuto di wikipedia è enciclopedico. Quindi niente contenuto totale di un opera. Estratti di un opera possono essere inseriti se funzionali alla descrizione di un articolo, per esempio un articolo che parla di un preciso scrittore o poeta. La cosa migliore è che tu crei un articolo consacrato a un autore e ci metta dentro un estratto, dopo aver messo un pò di biografia e la lista delle opere. Per fare questo basta scrivere il nome sul modulo a sinistra e cliccare su vai. Se la voce non esiste puoi crearla cliccando sul nome in grassetto blu che compare dopo aver cliccato su vai. Cari saluti. Giuseppe
Ciao Nino, grazie per averci informato di questo libro, ma come dice Peppi, nella Wikipedia siciliana non possiamo accettare riproduzioni di un'opera. Perché non scrivi un articolo sul poeta Nino Puglisi e la sua poesia? Ho ridigitato il tuo messaggio per facilitare la lettura. Saluti cordiali. Salvatore


Messaggiu pi l'amministratura[cancia la surgenti]

Vitti ca l'elencu NAVIGAZZIONI addivintau scrivutu nglisi.Si lu putiti aggiustari....

Nautra cosa: comu si fa a mittiri nta na paggìna ddî grafici ca s'attrovanu pì li cità?Grazie!!!

Pi lu menu navigazzioni, è nu bacu di wikipedia. Normarmenti s'agghiusta sulu, ntô giro di un jornu o dui. Pi li grafici dî cumuna ju nun sacciu comu si fa. Forsi quarcun'atru lu sapi'? Salutamu. Peppi-

Canali Ngrisi?[cancia la surgenti]

Forsi v'aviti addunati ca cc'è nu novu artìculu dâ simana supra la pàggina principali: Mari dû nord. P'accomora cci nn'avemu nu liami russu pi Canali Ngrisi ma ora ora m'addugnu ca ntê Spagna, Francia e Italia, nun si chiama accussì, mmeci si usa: Canal di la Mancha, La Manche e La Manica. Nuiàtri putemu fari o «Canali dâ Mancia» o «Canali dâ Manica» (comu si prununza st'ùrtimu? cci voli l'accentu?) o «La Mancia» o «La Manica». Ju prifirisciu usannu unu di primi dui picchì mi pari cchiù chiaru e significa ca nun usamu «La» comu la prima palora dû tìtulu. Chi nni pinzati? πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:51, 13 Sittèmmiru 2006 (UTC)


Ciau Pippu, sugnu d'accordiu cu tia pi "Canali dâ Mànica". Sì, cci voli n'accentu pirchì ntôn situ pulaccu pi mparari lu talianu (cu l'accenti tònici) asciamu chistu:

"kanał La Manche: Mànica"

Fonti: http://portalwiedzy.onet.pl/10116,2756,1258220,rozmowki.html


E appoi ntôn situ talianu suprâ giografia asciamu chistu:

"Mànica, La-

Braccio di mare dell'Europa nordoccidentale, tra le coste settentrionali della Francia e quelle meridionali della Gran Bretagna"

Fonti: http://itgeografia.net/geografia/M%C3%A0nica-%20La--514A.html


E ntâ Wikipedia 'n catalanu asciamu chistu:

"Canal de la Mànega"

Fonti: http://ca.wikipedia.org/wiki/Canal_de_la_M%C3%A0nega

Salutamu! Turiddu

ok - grazzî Turiddu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 10:33, 13 Sittèmmiru 2006 (UTC)

(ricivìi stu missaggiu ora ora, e lu mentu ccà ca tutti ponnu liggìrilu) Pippu...

Speru ca ti arriva sta littra mè. Ancora nun capisciu bonu comu funziona la Wikipedia.

Ma accamora mi iscrissi e sugnu prontu e mpacenti a cuminzari a cuntribbuiri. Macari tu mi putissi spricari tanticchia comu funziona lu situ. Taliava li canciamenti e mi pari ca tu e nu autru ca si chiama Sarvaturi aviti fattu la majuranza di li canciamenti, pri lu mancu di ricenti.

Ma comu si fà? Ognidunu si pò veniri a canciari tutti cosi? Cci avi a éssiri tanticchia di organizzazioni pri manténiri nu situ sistimatu e pulizziatu, mi pari.

Ti vogghiu parrari puru ncapu la situazioni attuali di la lingua siciliana. Spinnamu tutti ca lu sicilianu diventa lingua ufficiali di Talia e lingua ufficiali di la UE. Pri agghicari stu puntu cci sunnu certi cosi ca avemu a fari.

La UE scrissi già la Carta Europea delle Lingue Regionali e Minoritarie. La leggi già cci è ma nun vali pri li "dialetti" assicunnu la difinizioni "a" sutta lu primu artículu (Articolo 1) di la parti prima (Parte I). Ora capemu siddu vulemu divintari ufficiali stu status di dialettu lu avemu a pérdiri pri forza.

Liggennu e studiannu li vari difinizioni di la palora "dialettu" si capisci ca cci è picca diffirenza tra dialettu e lingua, e la diffirenza ca cci è, è suprattuttu suggittiva, ma nun tuttu. Lu prubblema a cui ni ahhiamu di frunti è chidda di la lingua standard.

Assicunnu la Wikipedia, cci è lu "dialettu standard" ca è viramenti la "lingua standard" et è na lingua ca veni appujata di li vari istituzioni, ca avi na forma "standard" e "curriggiuta" e ca veni prubbicatu nna li vari libbra di scola, vucabbulari, ecc. Sti libbra nzémmula a la littiratura già stabbiluta, stabbilíscinu la forma standard.

Poi cci è lu "dialettu nun-standard," ca, comu lu "dialettu standard," avi lu sò stissu vucabbulariu, grammática e sintassi ma chistu mancu ricevi lu appoju di li istituzioni.

Nu criteriu pri distínguiri li lingui tra li dialetti nun esisti. Nna certi casi la diffirenza tra nu dialettu e na lingua pò éssiri na diffirenza suciali, ca na lingua di li póviri nun diventa lingua prichì veni parrata di na genti mischina, e, nna autri casi, nu dialettu di nu pópulu raffinatu diventa lingua ca veni parrata di na genti di auta sucietati.

Pri quantu riguarda lu sicilianu, mi pari ca cci manca sulu lu standard. Chistu è lu nostru prubblema chiui gravi. Cci voli pri forza nu standard e poi na littiratura assicutannu, pricisamenti, stu standard.

E ora agghicamu lu mutivu pri cui ti scrivu. La Wikipedia pri lu sicilianu pò éssiri nu mudellu. Firriánnumi lu internet e li siti siciliani, ncontru sempri liami pri sta Wikipedia. È assài diffusa. Ma, mi pari ca ancora nun assècuta nu standard. Viju assài ncungruenzi nna la scrittura. Ma è a causa di li canciamenti a casu di li vari mémmira oppuru di autru mutivu?

Cumunca, mi vogghiu méttiri a dispusizioni di lu situ. Vogghiu capiri comu funziona e poi cuminzari at ajutari nna qualunca mannera pussíbbili.

Siddu tu mi rispunni, ricórdati ca nun sacciu comu agghicari a la rispusta, datu la mè canuscenza limitata di lu situ. Lu mè nnirizzu di e-mail è: calicchiulusiculu@hotmail.it a modu ca mi scrivi a fari a sapiri comu agghicari li missaggi di Wikipedia.

Sugnu assài mpacenti! Criju ca sta Wikipedia pò sarvari la lingua nostra, la siciliana!

Addèu,

Calicchiu

Lingua nurmanna[cancia la surgenti]

Carìssimi!

Ntâ pàggina principali, haiu agghiunciutu lu liami a la Wikipedìa in.... nurmannu!!!!

http://nrm.wikipedia.org/wiki/Main_Page

Salutamu!

Turiddu


PS: A li voti, ci sunnu paroli nurmanni ca pàrinu assai a chiddi siciliani, ma daveru nun si poti dìciri siddu li palori nurmanni siquenti sunnu li catananni dî nostri palori siciliani:


acataer -> accattari si

à muche ten pot -> ammucciuni

abanoun -> abbannunu

achteu -> a st'ura

ouerr/werr -> uerra

baller -> abballari (trimari, mòviri)

bâoquet -> buchè (it: mazzo)

berca -> beccu (it: capro)

bouéte -> buatta (it. scatola)

camuchi -> ammucciari (it. nascondere) si

câod -> càudu - forsi l'usu di «au» ô postu di «al» veni dû nurmannu (o u lummardu) - p'asempiu: autu. Spissu è diffìcili sapiri d'unni veni na nfruenza gàllica. Pò èssiri nurmanna, lummarda (o nautru tipu di gallu-itàlicu) o puru u catalanu.

câos -> càuci

chauntousaer -> cantuliari

chimenée -> ciminia, ciminera forsi

cône -> connu, cornu

couen -> anguni, agnuni

couté/coutel -> cutèddu (it. coltello)

crachous -> grasciu (it. sudicio)

INTRUDUZZIONI A NA PRUPOSTA[cancia la surgenti]

Salutamu tutti,

Mi chiamu Micheli, accamora mi iscrissi nna sta bedda Wikipedia sícula e sugnu impazienti di accuminzari a cuntribbuiri. Ma prima vulissi parrari incapu li nostri réguli di grammática e poi incapu lu cumpenniu stilísticu. Sunnu assài li cosi ca vogghiu discúrriri, dunca li pigghiamu una pri una, finennu lu primu discursu prima di pigghiari lu próssimu.

Lu scopu di sti discursi, pri mia, esti di capiri li mutivi pri scartari ogni régula. Nun esti lu scopu meu di vi cummínciri ca li idei mei sunnu supiriura a chiddi vostri, nun esti níbbisi di accussì. Ma vistu ca sunnu li opinioni mei, li favurisciu, nurmali esti. Ma eu nun sugnu nu tipu ca sempri raggiuni avi a téniri. Pri mia esti chiassài impurtanti capiri li mutivi vostri di vi nni cummínciri di li mei.

Dunca, mancu avemu a sciarriari. Discursi scatri facemu, chini di fatti e di bonu senzu midemma. Vi pregu tutti di téniri na menti aperta e mancu na ‘testa dura,’ pri cuantu semu ricanusciti li sículi.

La struttura di li discursi, vistu ca assài cci nni annu a éssiri, esti la assicutanti:

1) Vi apprisentu na pruposta e li mutivi mei pri vi la prupóniri;

2) Cunziddirannu-la, rispunniti cu li vostri stissi idei, tipu prichì vi la prifiriti, prisintannu a vota vostra li mutivi pri ssa scartata;

3) Eu, cunziddirannu-la a turnu, rispunnu a zocca vuiautri dicístivu. Tannu macari ni nni mittemu di accordu e finemu stu discursu pigghiannu nu autru o macari vi apprisentu nu rimmuttamentu meu.

E a la fini, spiramu, ni nni mittemu di accordu di la grammática e di lu cumpenniu stilísticu midemma.

Ma vogghiu ripétiri pri cuali mutivu vogghiu fáciri di accussì. Pri mia na ortugrafía unificata esti la cosa chiui impurtanti cu rispettu a la linga sícula, inzémmula a na grammática unificata. Sta ortugrafía nun avi a éssiri la mea ma pri mi nni putiri sérviri di sta grammática, nun importa di cui esti, aju a capiri li mutivi soi. E dunca ora pigghiamu a discúrriri! /Micheli 08:08, 18 Sittèmmiru 2006 (UTC)

ok Michè - cuntìnua! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:53, 18 Sittèmmiru 2006 (UTC)
Ciau, Micheli. Nuatri semu sempri di menti làrica. E' nurmali chi ogni tantu avemu quarchi dubbiu supra comu si scrivi chistu o chiddu. E ogni tantu organizzamu puru li votazzioni siddu na nova rèula s'havi a aduttari o no. Lu fruttu di tuttu stu prucessu doppu quasi dû anni è sta bedda wikipedia siciliana, unni beni o mali ogni sicilianu si pò ricanùsciri. Salutamu. User:Gmelfi --Gmelfi 12:05, 18 Sittèmmiru 2006 (UTC)