Vinu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
La racina

Lu Vinu è na vìppita alcòlica uttinuta esclusivamenti dâ firmintazzioni alcòlica (tutali o parziali) di racina (fruttu dâ viti) piggiata o no, o di mustu di racina.
Lu tèrmini veni dû Latinu vinum (a sô vota nfruenzatu dû Grecu οἶνος).

Lu vinu si pò utteniri di qualitati di racini c'appartèninu â speci Vitis vinifera o ca pruvennu dûn ncruciu tra sta speci e àutri specî dû gèniri Vitis, comu p'asempiu la Vitis labrusca, la Vitis rupestris, ecc.; 'n Italia pâ pruduzzioni di vinu ponnu èssiri usati sulu racini c'appartennu â speci Vitis vinifera.

La terminoluggìa rilativa ô vinu utilizza tanti vucàbbuli 'n lingua francisa; pi certi tipi d'iddi esìstinu li currispunnenti tèrmini 'n talianu, mentri p'àutri è pussìbbili usari sulu li tèrmini francisi.


Storia dû vinu[cancia | cancia la surgenti]

Lu tèrmini vinu pigghia urìggini dâ palora sànscrita vena (amari) di cui dirìvanu macari li tèrmini Venus e Vènire. Diversi ritruvamenti archiulòggici addimustranu ca la vitis vinifera criscìa spuntania già 300.000 anni fa. Studî ricenti tènninu a assuciari li primi digustatura di tali bivanna già a lu neolìticu; si penza ca la scuperta fu casuali e duvuta â firmintazzioni naturali abbinuta 'n cuntinitura unni li primi uminidi ripunìanu la racina. Li chiù antichi tracci di cultivazzioni dâ viti foru rinvinuti supra li rivi dû Mari Caspiu e ntâ Turchia urientali. Li primi ducumenti riguardanti la cultivazzioni dâ viti acchiànanu ô 1700 AC, ma è sulu câ civirtati egizzia ca s'havi lu sviluppu dî cultivazzioni e di cunsiquenza la pruduzzioni di lu vinu. Lu mperu rumanu duna n'ultiriuri mpulsu â pruduzzioni dû vinu, ca passa di l'èssiri un pruduttu elitariu a diveniri na bivanna d'usu cutidianu. 'N stu pirìudu li culturi dâ viti si diffùnninu supra granni parti di lu tirritoriu, e cu l'aumentari dâ pruduzzioni crìscinu videmma li cunsumi. A ogni modu, lu vinu pruduciutu a ddi tèmpura era tantu diffirenti dâ sustanza ca canuscemu oj. A causa dî tècnichi di cunsirvazzioni (suprattuttu la vugghitura), lu vinu risultava èssiri na sustanza sciruppusa, assai duci e assai alcòlica. Era quinni nicissariu allungàrilu cu acqua e aggghiùnciri meli e spezzî p'utteniri un sapuri chiù gradèvuli. Cu la sdirrubbata dû Mperu Rômanu la viticultura trasi 'n na crisi dâ quali va a nèsciri sulu ntô mediuevu, grazzî suprattuttu ô mpulsu dunatu dî mònaci binidittini e cistircensi. Propiu ntô cursu dû mediuevu vannu a nàsciri tutti ddi tècnichi di cultivazzioni e pruduzzioni ca vannu a agghicari praticamenti immutati finu a lu sèculu XVIII. Ntô Setticentu s'agghica a utteniri un pruduttu "mudernu"; grazî â stabbilizzazzioni dâ qualitati e dû gustu di li vini, nunchì â ntruduzzioni dî buttigghî di vitru e di li tappi di sùvaru. Ntô sèculu XIX l'oidiu e la fillussera, malattìi dâ viti pruvinenti dâ Mèrica, distruinu enormi quantitati di vigneti. Li cultivatura sunnu custrinciuti a nzitari li vitigni supravvissuti supra viti d'urìggini miricana (Vitis labrusca), risistenti a sti parassiti, e a utilizzari riularmenti antiparassitari comu lu surfu. Ntô novicentu mmeci s'havi, nizziarmenti di parti dâ Francia, la ntruduzzioni di nurmativi ca vannu a riulamintari la pruduzzioni (urìggini cuntrullata, difinizzioni dî tirritorî di pruduzzioni, ecc.) ca vannu a purtari a nu ncrimentu qualitativu ntâ pruduzzioni dû vinu a scàpitu dâ quantitati.

Enoluggìa[cancia | cancia la surgenti]

L'enoluggìa è lu studiu dû vinu 'n ginirali; idda s'accupa dâ viticultura, dâ vinificazzioni, di l'affinamentu (cumprisa la cunsirvazzioni 'n cantina) e dâ digustazzioni.

Lu nomu diriva dû grecu "oinos" (vinu) e "logos" (studiu).

Articulu principali Enoluggia

Classificazzioni dî vini[cancia | cancia la surgenti]

Li vini ponnu èssiri classificati sia 'n funzioni dû vitignu (varitati di viti utilizzata pâ pruduzzioni) ca 'n funzioni dâ zona di pruduzzioni.
Li vitigni chiù famusi e diffusi ntô munnu (li cussidditti "Vitigni ntirnazziunali") sunnu tra li niuri lu Cabernet-Sauvignon, lu Cabernet franc, lu Merlot, lu Pinot noir, lu Zinfandel e la Syrah; tra li janchi lu Sauvignon blanc, lu Chardonnay, lu Muscat e lu Riesling.
Li zoni di pruduzzioni chiù famusi ntô munnu sunnu lu Bordeaux, la Bourgogne la Champagne e l'Alsace 'n Francia, La Rioja 'n Spagna e la Napa Valley 'n California.
'N Italia li vitigni chiù diffusi sunnu tra li russi lu Nebbiolo, lu Sangiovese, lu Primitivo e lu Montepulciano; tra li janchi lu Trebbiano, lu Vermentino, la Vernaccia e lu Moscato.
Li zoni di pruduzzioni chiù rinumati 'n Italia sunnu lu Barolo, lu Barbaresco, lu Chianti e Montalcino.
Ntâ Sicilia cci sunnu tanti speci di racina pi fari lu vinu, comu nzolia, catarrattu, carricanti pi' ianchi e pignateddu, mascalisi, catanisi e supratuttu niuru d'aula pi fari li vini niuri.

Oramai macari la Sicilia addivintau mpurtanti nnô vinu e tanti fannu vinu bonu e lu vìnninu nta tuttu lu munnu, ma la zona di pruduzzioni cchiù mpurtanti arresta la zona cumprinnennu Notu, Aula, Pachinu e Rusulini, unni si cunta 3.000 anni ca si fa vinu.

Liggislazzioni Cumunitaria[cancia | cancia la surgenti]

Nta l'Unioni Europea la pruduzzioni e la classificazzioni dî vini sunnu disciplinati d'appòsiti riulamenti cumunitarî e dî rilativi normi nazziunali applicativi.
La riulamintazzioni cumunitaria sparti li vini 'n dui granni catigurìi:

  • Vini di taula

Sunnu li vini pruduciuti ntâ Cumunitati Europea utilizzannu li racini auturizzati, e ca nun sunnu suttaposti ôn particulari disciplinari di pruduzzioni.

  • Vini di Qualitati Pruduciuti 'n Riggioni Ditirminati (V.Q.P.R.D.)

Sunnu li vini pruduciuti ntâ Cumunitati Europea nta lu rispettu di nu spicìficu "Disciplinari di pruduzzioni" ca difinisci li tipi di racina ca si ponnu utilizzari, la zona di pruduzzioni, lu gradu alcòlicu, lu mmicchiamentu e àutri paràmetri.

Li Vini di Qualitati Pruduciuti 'n Riggioni Ditirminati cumprènninu noltri li siquenti suttacatigurìi:

  • Vini Licurusi di Qualitati Pruduciuti 'n Riggioni Ditirminati (V.L.Q.P.R.D.)
  • Vini Spumanti di Qualitati Pruduciuti 'n Riggioni Ditirminati (V.S.Q.P.R.D.)
  • Vini Frizzanti di Qualitati Pruduciuti 'n Riggioni Ditirminati (V.F.Q.P.R.D.)

Liggislazzioni Taliana[cancia | cancia la surgenti]

La nurmativa taliana (Liggi 164/92) sparti li vini ntê siquenti catigurìi:

  • Vini di taula
  • Vini a Ndicazzioni Geografica Tipica (IGT)
  • Vini a Dinuminazzioni d'Orìggini Cuntrullata (DOC)
  • Vini a Dinuminazzioni di Orìggini Cuntrullata e Garantuta (DOCG)

Vini di taula[cancia | cancia la surgenti]

Sta catigurìa idintifica li vini pruduciuti cu racini auturizzati, senza aviri a rispittari particulari disciplinari di pruduzzioni; si tratta di li vini di tàula "veri e propî", zoè chiddi ginìrici di qualitati chiù mudesta, ca ponnu ripurtari supra l'etichetta la sula ndicazzioni "Vino da tavola" ("Vinu di tàula") e lu nomu o la raciuni suciali di lu mbuttigghiaturi; facultativamenti ponnu ripurtari la ndicazzioni dû culuri: Bianco, Rosato, Rosso (Jancu, Rusatu, Russu), ma nun lu o li vitigni utilizzati e l'annu di pruduzzioni

Vini a Nnicazzioni Geogràfica Tìpica (IGT)[cancia | cancia la surgenti]

Pi ndicazzioni geogràfica tìpica dî vini si ntenni lu nomu geogràficu di na zona utilizzatu pi disignari lu pruduttu ca nni diriva. Sta catigurìa cumprenni li vini di tàula pruduciuti 'n ditirminati riggioni o arei geogràfichi (auturizzati pi liggi), a li voti, secunnu un ginìricu disciplinari di pruduzzioni; iddi ponnu ripurtari supra l'etichetta, oltri â ndicazzioni dû culuri, videmma la ndicazzioni di lu o di li vitigni utilizzati e l'annata di riccolta dî racini.
La minzioni IGT pò èssiri sustituuta dâ menzioni Vin de pays pî vini pruduciuti 'n Vaddi d'Aosta, e dâ menzioni Landwein pî vini pruduciuti ntâ pruvincia di Bulzanu.

Ginirarmenti 'n sta catigurìa tràsinu li vini di tàula di qualitati chiù àuta.

È oppurtunu pricisari noltri ca ntê dui catigurìi supra discrivuti si ponnu attruvari macari vini d'elevatissima qualitati (e costu); la sô cullucazzioni tra li "Vini di tàula" o tra l'IGT è duvuta sia a scelti cummerciali, sia â mpussibbilitati, pâ sô cumposizzioni (vitigni utilizzati), di tràsiri nta li disciplinari di li vini di qualitati dî zoni di pruduzzioni.

Vini a Dinuminazzioni d'urìcini Cuntrullata (DOC)[cancia | cancia la surgenti]

Pi dinuminazzioni d'urìcini dî vini si ntenni lu nomu geogràficu di na zona vitìcula particularmenti vucata; iddu veni utilizzatu pi disignari un pruduttu di qualitati e rinumatu, li cui carattirìstichi sunnu cunnessi a l'ammienti naturali e a li fattura umani. La catigurìa di li vini DOC cumprenni li vini pruduciuti 'n ditirminati zoni geogràfichi nta lu rispettu di nu spicìficu disciplinari di pruduzzioni (appruvatu cu Dicretu Ministiriali).
Tali vini, prima d'èssiri mittuti 'n cummerciu, hannu a èssiri suttaposti 'n fasi di pruduzzioni a na priliminari anàlisi chìmicu-fìsica e a n'esami urganulètticu ca cirtìfica lu rispettu dî riquisiti privisti di lu disciplinari; lu mancatu rispettu dî riquisiti nni mpidisci la misa 'n cummerciu câ dicitura DOC.

Vini a Dinuminazzioni d'Orìggini Cuntrullata e Garantuta (DOCG)[cancia | cancia la surgenti]

La catigurìa dî vini DOCG cumprenni li vini pruduciuti 'n ditirminati zoni geogràfichi ntô rispettu di nu spicìficu disciplinari di pruduzzioni (appruvatu cu Dicretu Ministiriali).

Li DOCG sunnu risirvati ê vini già ricanusciuti DOC d'armenu cincu anni ca sunnu ritinuti di particulari preggiu, 'n rilazzioni ê carattirìstichi qualitativi ntrìnsichi, rispettu â media di chiddi di l'anàloghi vini accussì classificati, p'effettu dâ ncidenza di tradizziunali fattura naturali, umani e stòrici e c'hannu acquisutu rinumanza e valurizzazzioni cummerciali a liveddu nazziunali e ntirnazziunali.
Tali vini, prima d'èssiri misi 'n cummerciu, hannu a èssiri suttaposti 'n fasi di pruduzzioni a na priliminari anàlisi chìmicu-fìsica e a n'esami urganulètticu ca cirtìfica lu rispettu di li riquisiti privisti dû disciplinari; l'esami urganulètticu noltri havi a èssiri ripitutu, partita pi partita, videmma ntâ fasi dû mbuttigghiamentu, pî vini DOCG è nfini privista macari n'anàlisi sinsuriali (tastata) siquuta di n'appòsita Cummissioni; lu mancatu rispettu dî riquisiti nni mpidisci la misa 'n cummerciu cu la dicitura DOCG.

Li DOCG e li DOC sunnu li menzioni spicìfichi tradizziunali utilizzati di l'Italia pi disignari li VQPRD (vini di qualitati pruduciuti 'n riggioni ditirminati).

Arcuni di tali vini ponnu videmma friggiàrisi dî dicituri "Classico" (Clàssicu), "Riserva" o "Superiore" (Supiriuri).
La spicificazzioni "Classico" ndica un vinu pruduciutu 'n na zona d'orìggini chiù antica nta l'àmmitu dâ stissa DOCG o DOC.
La menzioni "Riserva" è attribuuta a li vini ca vennu suttaposti ôn pirìudu di mmicchiamentu chiù longu rispettu a chiddu privistu di lu disciplinari.

La dicitura "Superiore" è attribuuta ê vini c'hannu na gradazzioni alcòlica chiù àuta rispettu a chidda privista dû disciplinari.

Tipi di vinu[cancia | cancia la surgenti]

Li vini si diffirènzianu tra iddi pû sistema di vinificazzioni (vini nurmali e spiciali) e pî prupritati urganulèttichi: culuri, ciàuru, gustu e retrogustu; àutri parametri cuncùrrinu a difiniri li carattirìstichi d'un vinu: alcol, acititati, sapiditati, sinsazzioni d'astrincenza (duvuta ê tannini).
Noltri ogni vinu è carattirizzatu di na timpiratura di sirvizziu (timpiratura idiali pâ cunsumazzioni) e d'abbinamenti uttimali cu ditirminati pitanzi.

Vini nurmali[cancia | cancia la surgenti]

Si ntènninu pi vini nurmali ddi vini mmessi ô cunsumu dopu aviri subbutu lu sulu processu di vinificazioni (quinni senza ntirventi tècnici succissivi o agghiunti d'àutri cumpunenti).

Vinu jancu[cancia | cancia la surgenti]

Lu vinu jancu o biancu si prisenta a l'aspettu di culuri giarnu 'n varî tunalitati (dû virdulinu a l'ambratu, passannu pû pagghirinu e lu duratu); è ginirarmenti carattirizzatu di ciàuri fluriali o fruttati, e va cunsumatu a na timpiratura di sirvizziu cumprisa tra 8 °C e 12 °C; ô gustu privàlinu li sinsazzioni di frischizza e acititati, puru siddu cu l'aumintari dâ timpiratura di sirvizziu putìssiru prisintàrisi sgradèvuli sinsazzioni d'amaru.
L'accuppiamenti uttimali sunnu chî pitanzi a basi di pisci, mulluschi, crustacî, virduri e carni janchi, e 'n ginirali cu piatti di cuttura viluci e suchi picca strutturati.

Vinu rusatu[cancia | cancia la surgenti]

Lu vinu rusatu si prisenta a l'aspettu di culuri tra lu rosa tinui, lu cirasuolu e lu chiarettu; è ginirarmenti carattirizzatu di ciàuri fruttati, e va cunsumatu a na timpiratura di sirvizziu cumprisa tra 10 °C e 14 °C; a lu gustu privàlunu li sinsazioni di leggia acititati, d'arumaticitati e di levi curpusitati.
L'accuppiamenti uttimali sunnu cu pitanzi gustusi a basi di pisci, pasti sciutti cu suchi dilicateddi, salumi leggî.

Vinu nìuru[cancia | cancia la surgenti]

Lu vinu nìuru o nìvuru si prisenta a l'aspettu di culuri russu scuru 'n varî tunalitati (di lu purpura a lu rubbinu fin'ô granatu e a l'aranciatu e o niuru); è ginirarmenti carattirizzatu di na granni varitati di ciàuri (ciuri, frutta, cunfittura, ervi, spezzî) e di na chiù o menu elevata sinsazzioni di muddizza/murbidizza, curpusitati e astrincenza; va cunsumatu a na timpiratura di sirvizziu cumprisa tra 14 °C e 20 °C.
L'accuppiamenti uttimali sunnu chî carni russi, la cacciaciuni, li frumaggi, e tutti li pitanzi basati supra cutturi prulungati e suchi strutturati.

Vinu nuveddu[cancia | cancia la surgenti]

S'utteni midianti macirazzioni carvùnica. Havi un culuri ntensu e forti aromi primarî.

Vini spiciali[cancia | cancia la surgenti]

Si ntènninu pi vini spiciali chiddi ca doppu lu prucessu di vinificazzioni e prima d'èssiri mmessi ô cunsumu vennu suttaposti a ultiriuri ntirventi tècnici o a l'agghiunta d'àutri cumpunenti.
Li vini spiciali sunnu:

(di sviluppari)

Etichetta[cancia | cancia la surgenti]

L'etichetta custituisci na sorta di Carta d'idintitati dû vinu, 'n quantu cunteni tutti l'elimenti nicissari p'idintificari lu pruduttu a cui si rifirisci.
Li nfurmazzioni c'hannu a èssiri ripurtati supra l'etichetta sunnu stabbiluti sia dî normi 'n viguri ca dî rispittivi disciplinari di pruduzzioni; la quantitati di nfurmazzioni di ripurtari supra l'etichetta aumenta cu l'aumintari dû liveddu qualitativu dû vinu.


Cuntinitura[cancia | cancia la surgenti]

Ballon Balthazar Vutti e Barrique Bigoncia Bordolese Borgognona Champagnotta Damigiana Decanter Sciascu Flûte Semprepieno

(di sviluppari)

Elencu dî vini taliani[cancia | cancia la surgenti]

Vini DOCG[cancia | cancia la surgenti]

'N Italia 31 vini, a lu dicèmmiru 2004, riciveru la Dinuminazzioni d'Orìggini Cuntrullata e Garantuta (DOCG)
Noltri p'un vinu a Dinuminazzioni d'Orìggini Cuntrullata è 'n corsu d'emanazzioni lu Dicretu d'appruvazzioni dâ DOCG.
L'elencu cumpretu s'attrova ntâ rilativa vuci.

Vini DOC[cancia | cancia la surgenti]

'N Italia chiù di 300 vini riciveru la Dinuminazzioni d'Orìggini Cuntrullata (DOC).
L'elencu cumpretu s'attrova ntâ rilativa vuci.

Vini IGT[cancia | cancia la surgenti]

'N Italia nummarusi sunnu li (IGT). L'elencu cumpretu s'attrova ntâ rilativa vuci.

Li pruduzzioni straneri[cancia | cancia la surgenti]

Mèrica dû Sud[cancia | cancia la surgenti]

Mèrica dû Nord[cancia | cancia la surgenti]

Australia[cancia | cancia la surgenti]

Europa[cancia | cancia la surgenti]

(di sviluppari)

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]

Liami esterni[cancia | cancia la surgenti]

Purtali di lu Vinu – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra lu Vinu.