Scacchi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Nu tàulu, e li pidini

Scacchi è nu jocu di tàulu di cchiù diffusi e famusi du munnu. Si joca 'n capu na scacchera fatta d'ottu quatrati pi latu, artirnati janchi e nìuri, ogni jucaturi havi a dispusizzioni sìdici pupi, un jucaturi l'havi janchi e l'àutru nìuri.

Li Piezzi[cancia | cancia la surgenti]

Re, turru, reggina, pidinu, sceccu, alferu
    • Nu re si pò mòviri intra tutti li dirizzioni di na pusizzioni.
    • Na riggina è si pò mòviri intra tutti li dirizzioni di quanti pusizzioni voli.
    • Dui turri si ponnu mòviri 'n dirizzioni orizzuntali di quantu vonnu.
    • Dui alferi si ponnu mòviri intra li dirizzioni trasvirsali di quantu vonnu.
    • Dui cavaddi si ponnu mòviri intra tutti li dirizzioni discrivennu na "L" cû latu curtu longu dù quatrati e chiddu longu tri.
    • Ottu piduni si ponnu mòviri sulu 'n avanti di na pusizzioni (dù siddu si voli sulu pâ prima mossa) e ponnu manciari sulu 'n trasvirsali.

Lu jocu[cancia | cancia la surgenti]

A lu nizziu dâ partita li jucatura sistèmanu li piduni intra stu modu: vicinu a lu bordu, lu re e la riggina nnî caselli cintrali dâ riga, accantu a iddi, d'un latu e di l'àutru, prima l'alferi, appoi li scecchi e 'n punta li turri. Lu scopu dû jocu è manciari lu re di l'àutru; cu ci arrinesci prima, vinci.


Nu jocu n cursu. Lu re e manciatu n 4 movi; Le coup de Berger:

Viditi puru[cancia | cancia la surgenti]

Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Scacchi.