Salentinu

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Cercamu persune de lu Salentu ntirissate a scrìvire artìcule, crande o pìccule, 'n salentinu per lu nosthru pruscettu nciclupèdicu Wikipedia. Putete scrìvire quiddhru ca vulete (per esempiu l'artìcule subbra le cumune salentine). Ma per favure, lasciate una thraduzione de le parole diffìcile e ndicàte la pruvenienza de la parlata salentina usata. Nun mporta se sete leccisu, brindisinu, o tarandinu, sempre salentinu sete! Crazie.

La palora salentinu (ca si pò diri "salintinu" o "salentinu" in sicilianu standard) pò èssiri cunziddirata comu na tichetta cchiù ca comu na palora ch'ìnnica na lingua unitaria nta tuttu lu Salentu. Spissu, nfatti, a càusa di diffirenzi sustanziali, l'abbitanti di paiseddi picca distanti tra d’iddi nun si ponnu cumprènniri bonu. Lu dialettu salentinu si prisenta càrricu di nfruenzi ca pruvennu dî duminazzioni e dî pòpuli stabbiluti nta sti tirritori ca s’hannu siquiuti ntê sèculi: greci, bizzantini, francisi, spagnoli, arbanisi, àrabbi. Si tratta, a ogni modu, di dialetti rumanzi, ca nta tuttu lu mediuevu foru contrappunuti a li dialetti ellenòfuni diffusi ntâ zona. Lu lèssicu salentinu havi pigghiatu tanti prèstiti d’àutri lingui rumanzi (spagnolu e francisi), arrisintennu sulu marginarmenti dû nflussu dî dialetti greci già citati. Tali parrati dèttiru vita pi sèculi a na sorta d’ària bilingui, di cui oi avemu ancora tistimunianza nta l'ària dâ Grecìa salentina. Lu salentinu si diffirenza nettamenti dû restu di li dialetti dâ Pugghia, risurtannu veru arrassu, p’asempiu, di chiddu barisi. Nveci havi tanti affinitati cu lu sicilianu, spiciarmenti lu dialettu catanisi e chiddu calabbrisi.

A du se cunta u salentinu[cancia | cancia la surgenti]

L'ària tu tialettu salentinu se stenne susu lu versante atriàticu partennu ta città te Stuni (BR) dunca u mmiscamentu cu lu dialettu pugghisi cria nu tialettu ìbbridu: sintassi salentina e accentu pugghise. A mmeru lu virsante iònicu te Lupranu (TA) a nord te iddu se cunta nvece lu dialettu tarantinu. Cumprenne (o comprende) dunca (llora) gran parte ta pruvincia di Brìndisi (cuasi tutta putimu ticire), a vanna miretionale ta pruvincia te Tàrantu e la ntera pruvincia te Lecce. Pe semplificare se pote dire (ticire) ca Sutta a lìnia ideale ca vaje te Tàrantu a Stuni (BR), se cunta lu salentinu.

Tialetti te tranzizzione àpulu-salentini[cancia | cancia la surgenti]

Li dialetti te Stuni (BR), Fasanu (BR), Cegghji (BR), Li Castieddi (BR) e Sammichel (BR) suntu tialetti pugghisi cu nfluenze salentine. Sti parlati (cuntati) vègnune chiamati "Dialetti di tranzizzioni àpulu-salentini".

Carattirìstichi[cancia | cancia la surgenti]

La distinzione tra lu tialettu pugghisi e lu salentinu staje sopratuttu incia a funètica: lu tialettu pugghiese tende cu face sonori i cruppi latini comu “nt”, “nc”, “mp” nta “nd”, “ng”, “mb” comu le “s” an “z”, nvece lu tialettu salentinu li lassa sani. N’abbitante te Bari vaje cu prununzia: “candare” pe lu talianu “cantare”, “angora” pe lu talianu “ancora”, “tembo” pe lu talianu “tempo” e “penziero” pi lu talianu “pensiero”. N’àutra particularita funètica, dovuta all' infruenza sannita fose a trasformazzione te li gruppi “nd” e “ll” an “nn” e “dd” (pe’esempiu “quannu” pe lu talianu “quando”, “cavaddu” pe lu talianu “cavallo”).

Arcuni vucàbbuli salentini[cancia | cancia la surgenti]

Dialettu salentinu -> Lingua siciliana Nota: lu gruppu «ddh» si pò liggiri caccuminali o no, a sicunnu di la zona e di lu parranti

  • acciu, lacciu: accia
  • aju, aggiu, agghiu, aggia: agghiu
  • ave: fa (litt. "havi", dû latinu "habet")
  • ave, 'nc'è: c'è, ci sunu (litt. "havi", dû latinu "habet")
    Unni si parra la lingua siciliana (lu Salentu nn’è cumprisu)
  • beddhu, bellu: beddu
  • bbivìre, mbire, bbèviri: bìviri, vìviri
  • bbidire, bbìtere, bbedire, vvètiri: vìdiri, vidiri
  • caddhu, jaddhu: gaddu, poddu
  • careddhu,calieddhu, caleddhu (diminutivu de caru), beddu: beddu
  • callifiuri, cavulaffiuri, caulifiuri: cauluciuri
  • cazzette, casette, quasetti, causetti: quasetti
  • cavaddhu, cavaddu, câaddhu: cavaddu
  • cazzare: scacciari
  • cerasa, cirasa: cirasa
  • chiangìre, chianciri, chiàngiri: chiànciri
  • chiazza: chiazza
  • ciceri, ciciri: cìciru
  • nisciunu, nuddhu, cîeddhri, ciuveddhi: nuddu
  • cipuddha, ciapuddha, cepuddha, cipoddha: cipudda
  • ciucciu: sceccu
  • coddhu: coddu
  • cueddhu: coddu (Lecci, Brindisi e dintorni)
  • cummitoru, pummitoru, pimmidoru: pumadoru (fig. stùpidu)
  • curcarse, corcarse: curcàrisi
  • curcumiddhu: carcamidda
  • ddumare, ndumare (dû Francese allumer): addumari
  • duce, doce, toci: duci
  • fatiâre, faticare: faticari (ca signìfica « travagghiari »)
  • fiaccu (dû spagnolu flaco): ladiu o tintu 2. Stare fiaccu: stari mali
  • figatu, ficatu, sicòti: fìcatu (sicòti veni dû grecu συκώτι, cu lu stissu significatu)
  • figghiu, fiju, striu (nord), carusu(sud), vagnone(centro): figghiu
  • fiuru: ciuri
  • focalire, fucalire, cantone: fuculari
  • fommecare, fummicare, vommacare, sboccare, sbueccare, 'ummicare: vummicari
  • fraima, fratama, fratema, fratima, frama, fratuma, frauma: mè frati (frati mè, frà mè)
  • fuecu, focu: focu
  • guastàsi, 'uastasi: vastasu
  • jatu, jata, bïatu: viatu (es. "jat'a tie": viatu a tia)
  • llusciare, 'llisciari: allusciari, allisciari
  • mammuma, mama, mammama, matrima : mè matri, matri mè, mà mè, mamma mè
  • marangiana, maranciana, milungiana: milanciana
  • mendule, mennale, mènnuli, menduli: mènnuli
  • milune, milone, muloni, miloni: miluni, muluni
  • maru,mmaru: amaru
  • mpaccire: mpazziri
  • mpoddhe, mpuddhe: mpudda (supra lu corpu)
  • mujere, mugghieri: mugghieri (dû latinu "mùlier"="donna")
  • muscia, jattu: gattu, jattu
  • pasuli, fasuli: fasoli
  • petrusinu, pitrisinu, piddhusinu, putrisinu: pitrusinu
  • pimbidori, pummitori, pummidori, pimmitori": pumadora
  • posperu, posparu, pospiru: fòsfaru
  • sacca, poscia, pocia, pociu, pota, pauta: sacchetta
  • sciocare, sciucari: jucari
  • sorma, sorima, soruma: mè soru, soru mè
  • stutare: astutari (dû latinu "stutare")
  • surge, surice, suriciu, sorgi, sorge: surci, sùrici
  • subbra, sobbra, susu: supra
  • sutta, sotta: sutta
  • uddhatieddhi, cuzzeddhe, marruchi: babbaluci
  • ulìe, vulìe, volìe, aulìe, aulìvi, aulìi: alivi, ulivi

Àutri palori salentini[cancia | cancia la surgenti]

  • cine?, cini?ci?: cu?
  • cene?, ceni? cite? chi cosa?

Nutamu la particedda -ne, dirivata de lu latinu, ca addivintau -ni e -te in certi zoni.

  • alla mbersa/smersa alla mmerza: â riversa, a la riversa, arriversa
  • alla 'mpede, alla 'mpete, alla 'ppeti alla npete: ‘n pedi
  • l'audhu, l'addhu, l'otru, l'atru, l'autru: l’àutru
  • muddica,muddrica :muddica

Liami nterni[cancia | cancia la surgenti]

Pi lèggiri arcuni artìculi 'n salentinu, taliati ddà:

Pi l'àutri articuli, vìdiri la catigurìa "parlati salentini".

Rifirimenti[cancia | cancia la surgenti]


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2006

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina