Lu cuntu di «Si raccunta»

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Lu cuntu di «Si raccunta»
Fàuli di Pitrè
Dû libbru:  Fàuli, nueddi e cunti pupulari siciliani
Dâ ricota:  Biblioteca delle tradizioni popolari siciliane
 cura di:  Giuseppi Pitrè
Situ Web:  Fàuli, nueddi e cunti pupulari siciliani: Vulumi 1;
Vulumi 2;
Vulumi 3;
Vulumi 4

Lu cuntu di «Si raccunta» e' nu cuntu chi fa parti dâ ricota di Giuseppi Pitrè: Fàuli, nueddi e cunti pupulari siciliani, cumprinnuta di quattru vuluma chi 'n turnu fannu parti dî vinticincu vuluma dâ Biblioteca delle tradizioni popolari siciliane.

E' lu primu cuntu dû primu vulumi. Pitrè stissu scrivi ca vulìa ncuminzari cu stu cuntu picchì rapprisenta nu bonu asempiu dû ritu dî cunti siciliani, pirpituatu nnâ tradizzioni dî cunti e fàuli.

Cuntu[cancia | cancia la surgenti]

Si cunta e si raccunta ca na vota cc'era na mamma e na figghia. Sta mamma avìa tanti puddicini, e si nni jeva a la missa, e cci li lassava a la figghia. Na jurnata cci dissi:
– «Saddaedda, Saddaedda, ti lassu sti puddicini: vidi ca ha' a scupari la casa, ha' a cunzari lu lettu, ca poi vegnu.»
Saddaedda cunzau lu lettu, scupau la casa, poi si pigghiau un puddicineddu 'n manu; a stu puddicineddu cci misi a circari puducchieddi, linnireddi, nna 'na pinnicedda cci avìa na pulisedda, e sta pulisedda cci vinni 'n manu a li picciridda.

Ora cc'era un mircanti; stu mircanti vinnìa robba; comu vinnìa robba era un riccuni di chiddi 'n funnu, e cui cci dicìa un cuntu senza diri «si raccunta» pigghiava e cci dava la putìa. Tanti e tanti cci jèvanu e tutti cci dicìanu: – «Si raccunta», e iddu cci vincìa lu pattu. Cci jìu sta picciridda cu sta pulisedda e cci dissi:
– «Signuri e mircanti, jo sugnu vinuta pi cuntàricci un cuntu senza diri si raccunta
Pigghiau lu mircanti, quant'agghica, dici:
– «Vattinni tu murvusazza! Comu cci la sai a cuntàrimi lu cuntu senza diri si raccunta
Quantu agghica idda e cci dici:

«Na vota cc'era sta pulisedda,
Sta pulisedda parrava e dicìa:
Nesci mircanti, chi la putìa e' mia!»

E arristau chidda picciridda patruna di la putìa, e lu mircanti si nn'appi a jiri.

Idda arristau filici e cuntenti
E ccà niàtri senza nenti.

E lu cuntu accabbau.

Nutanni[cancia | cancia la surgenti]

Pitrè scrivi ca stu tipu di chiusura e' assai cumuni nnî cunti e nueddi siciliani. Cci nni sunnu tanti variazzioni chi si vìdinu nnô cursu dâ ricota.

Stu cuntu ccà supra fu raccuntatu a Pitrè di Mara Curatolo, di ottu anni, chi abbitava a Erici.

Pitrè scrivi di n'àutra virsioni di Cianciana. Sta virsioni ncumenza cu nu patri chi pussedi sulu nu sceccu. Iddu va nnô paisi pi vinniri lu sceccu, ma mmecci trova nu mircanti affacciatu, e stu mircanti fa lu stissu pattu cû viddanu. Quannu lu tempu veni pi raccuntari lu so, accumenza: – «Sugnu ad òrdini. Principia: Si cunta e si raccunta» e lu viddanu perdi lu pattu. Ripeti sta storia a n'àutru, e chissu va a truvari lu stissu mircanti pi fàrisi la stissa scummissa. Quannu veni tempu pi cuntari lu so cuntu, accumenza: –

«Sugnu ad ordini:
Me mamma avìa una hjocca,
E cci misi vintun'ovu;
Di li vintunu nni scuvà un gadduzzu,
Lu gadduzzu cantava e dicìa:
Fora, mircanti, ca la putìa e' mia!»

E d'accussi vincìu la scummissa, e pigghiau tutta la mircanzia.

Funti[cancia | cancia la surgenti]