Lingua ngrisa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Lingua nglisi)
English
Parratu n: Regnu Unitu, Stati Uniti, Canada, Australia, Nova Zilanna, e n'àutri 102 paisi
Pirsuni: circa 514 miliuna
Classìfica: -
Famigghi linguìstichi: Lingui innu-europei

  Lingui girmànichi
    Uccidintali
        Ngrisi

Lingua ufficiali
Paisi: taliati la vuci
Riulata di: nun ufficiarmenti

di l'Oxford English Dictionary

Classificazzioni
ISO 639-1 en
ISO 639-2 eng
SIL ENG

Lu ngrisi (o nglisi; nomu ndìgginu: English) è na lingua indoeuropea appartinenti ô vrancu occidintali dî lingui girmànichi, nzèmmula cu l'ulannisi, cu l'àutu e vasciu tudiscu, cû fiammingu e cû frisuni. È la lingua parrata nta l'Amèrica dû Nord, nta l'Australia, nta lu Regnu Unitu, nta l'Africa dû Sud, nta la Nova Zilanna e nta tanti àutri paisi.

Lu ngrisi òccupa na pusizzioni particulari, nun sulu rispettu ê lingui girmànichie, ma puru ô nternu dû gruppu linguìsticu indoeuropeu: havi simprificatu e canciatu la propia struttura d'avvicinàrisi oramai cchiù a na lingua isulanti chiuttostu ca a na lingua flissiva. Dû puntu di vista dû vucabbulariu, tuttavia, cunteni cchiù tèrmini d'urìggini nun girmànica (spiciarmenti latina) ca girmànica, e pi chissu è la lingua cchiù aperta â trasuta di novi tèrmini d'àutri lingui.

Ntô corsu dû sèculu XX lu ngrisi addivintò la lingua franca p'eccillenza, abbattennu la pricidenti suprianata dû francisi chi a sò tempu avìa sustitutu lu talianu e lu latinu a fini di cumunicazzioni diprumàtica e scintìfica. È oi puru strumentu pâ cumunicazzioni ntra etnìi privi di cunnissioni culturali, scintìfichi o pulìtichi.

Si càrcula ca li parranti ngrisi comu lingua matri (English as a native language, ENL) s'agghicanu a circa 350 miliuna; li parranti di English as a second language (ESL), zoè appressu â lingua nazziunali o nativa, circa 300 miliuna, li parranti di English as a foreign language (EFL), zzoè comu una lingua nzignata a scola ma nun 'n usu ntô propiu paisi, circa 100 miliuna. Lu nùmmaru di chiddi chi nun ùsanu lu ngrisi comu lingua matri supira dunca chiddu di chiddi ca lu pàrranu di nasciuta.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

La sò storia accuminza cu la migrazzioni di genti di la zona dû mari dû nord appressu â pinìsula di lu Jutland.
Èranu tri pòpuli:

  • li juti,
  • l'angli e
  • li sassuna.

Cu li migrazzioni sti genti purtàranu li soi lingui nta l'ìsula britànnica. Sti lingui ntacchia nticchia, grazzi puru a la forza di li re accuminciaru a èssiri unificati nta n'ùnica lingua ca veni òi chiamata anglussassuni (ngrisi:anglo-saxon). Cu l'agghicata di li genti nurmanni la lingua nun fu parrata cchiù di li signura, chisti parràvanu la lingua di li novi patruna, lu francisi di ddu tempu. A picca a picca li francisi accuminzaru a parrari la lingua di li genti. Granni scrittura comu Geoffrey Chaucer accuminciavanu a scriviri nta sta lingua. Lu dialettu parratu nta la capitali accuminzò a addivintari la lingua cumuni. Li ngrisi accuminzaru a spanniri lu sò tirritoriu e purtaru la sò lingua pi tuttu lu munnu. Li sò terri èranu accussì lachi ca si dicìa ca lu suli mai tramuntassi nta li sò rumini. A l'Amèrica, l'Innia e nzinu a l'Australia la sò lingua fu purtata.

Cu la fini di l'etati di li culoni li nglisi pirderu li terri ma la sò lingua era parrata ancora. Videmma li paisi comu lu nostru e tutti chiddi di l'Europa accuminzaru a nzignàrila a li carusi nta li scoli. Òi lu Regnu Unitu dici ca unu su cincu sapi parrari ngrisi, arcuni dìcinu ca unu su quattru.

La lingua di li vari paisi accuminza a canciari e sulu la forma scritta pò èsseri caputa, suprattuttu pi li paisi nichi o chiddi ca sunnu cchiù pòviri, nta l'Africa. Lu ngrisi dî Stati Uniti, lu miricanu (nglisi: American-English) e chiddu caa tutti ponnu vidiri supra li canali comu lu CNN o chiddu di li tracci n nglisi di li film di Hollywood.

Distribuzzioni giogràfica[cancia | cancia la surgenti]

Lu ngrisi è usatu comu lingua matri (ufficiarmentie) nnî siquenti paesi:

È mpijatu comu lingua ufficiali n: Bangladesci, Botswana, Brunei, Camerun, Ìsuli Cook, Figgi, Filippini, Gambia, Ghana, Hong Kong, Innia, Kenya, Kiribbati, Lesothu, Malawi, Malesia, Malta, Mauritius, Namibbia, Nauru, Niggeria, Pakistan, Palau, Papua Nova Guinia, Portu Ricu, Samoa Occidintali, Seychelles, Sierra Liuni, Singapura, Ìsuli Salomuni, Sri Lanka, Tuvalu, Swaziland, Tanzania, Uganda, Vanuatu, Zambia e Zimbabwe.

È mpijatu comu lingua a usu cummerciali e turisticu cù nutevuli successu in: Sardigna, Sicilia, Corsica, Isuli Baleari, Isuli Azzorre, Maldivi, Isuli Canarie e Madeira.

È macari la lingua cchiù usata ntô cummerciu ntirnazziunali.

Nta l'Italia[cancia | cancia la surgenti]

Una liggi dû rumilaquattru fici ubblicatoria la lingua nglisi nta li scoli di l'Italia accuminzannu di la prima classi di l'elemintari. L'Eurostat dici ca nta lu 2005 lu 59% di li genti di l'unioni sapìa parrari lu ngrisi. È la lingua chi l'Unioni Europea usa comu lingua di travagghiu appressu ô francisi e ô tudiscu, ma chiossai di sissanta carti fatti nta li'istituzzioni sunnu scrivuti n ingrisi.

Rifirimenti[cancia | cancia la surgenti]

  • Crystal, David, English as a Global Language Second Editon, Cambridge University Press.
  • Eurostat - li statistichi sunnu rispunìbbili pi tutti un si paanu
  • Eurobarometro speciale lingue 2005 - rispunìbbili pi tutti un si paa

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]

Lijami sterni[cancia | cancia la surgenti]

  • Grammàtica ngrisa: Grammàtica ngrisa di basa cu asèrcizzi ntirattivi
  • Sound Comparisons: p'ascutari e paragunari comu si prunùnzanu li stessi palori nnî vari accenti riggiunali e intirnazziunali dû ngrisi

Autri pruggetti[cancia | cancia la surgenti]