Tanzania
|
| |||||
|
Muttu: Uhuru na Umoja | |||||
| Dinuminazzioni ufficiali: | 'Jamhuri ya Muungano wa Tanzania | ||||
| Innu nazziunali: | Mungu ibariki Afrika | ||||
| Lingua ufficiali: | Kiswahili , Inglesi | ||||
| Capitali: | Dodoma (765.179 ab./ 2022) | ||||
| Forma di cuvernu: | Ripubblicca | ||||
| Attuali capu di statu: | Samia Suluhu | ||||
| Attuali capu dû cuvernu: | Mwigulu Nchemba | ||||
| Cuntinenti: | Africa | ||||
| Superficî: - Tutali - % acqua |
947.121 km² 6.4% | ||||
| Abittanti (ô 2024): | 67.462.121 ab | ||||
| Dinsità: | 71,2 ab./km² | ||||
| Ndipinnenza: | Du Regnu Unitu, 9 di dicemmeri, 1961 | ||||
| Valuta: | scellinu tanzanianu | ||||
| Fusu urariu: | UTC + 3 | ||||
| TLD: | .tz | ||||
| Prifissu telefonicu: | +255 (007 de Kenya e Uganna) | ||||
| Membru ONU | dû 1964 | ||||
La Tanzania è nu statu africanu dâ parti urientali dû cuntinenti. S'affaccia ntî l'Ocèanu indianu. La capitali è Dodoma. Compostu de na parti continentali ca rappresentadi u 98% du territoriu, confinanti cu Kenya, Uganna, Ruanna, Burunni, Ripubblica Dimocratica du Concu, Zambia, Malaui, Mozambicu e bagnata di l'Oceanu Indianu.
Giografia
[cancia | cancia lu còdici]Ambiente Naturali
[cancia | cancia lu còdici]U territoriu è compresu nta zonona da frattura da Rift Valley, tra e dua fosse ca ha compongono e l'Oceanu Indianu, ntî la quali ce sunu Zanzibar e Pemba.
Aru centru s'estennadi nu vasto altopianu avutu supra i 1000 m., riazatu alli bordi lungu e dua frattura (ccà su avute 2000 m.) e nterrotta a N da depressione du Lacu Vittoria, mentri a S se azadi ntî monti Kipengere (2961 m.). cu tutti i movimenti vulcanici, nta l'anni si su criati riliavi avuti assai, cu u Kilimangiaru (5895 m. u chiù avutu i l'Africa) a NO.
A vegetazione pò cangiari de parti a parti du paise. da na foresta umida nta costa, alla savana alle steppe tropicali.
Pupulazzioni
[cancia | cancia lu còdici]A pupulazzioni secunnu na stima du 2006 arrivave alli 38.180.000 abbitanti, a maggiorparte africani, pua ci su li minoranze de pakistani e de arabi originari e Zanzibar. L'africani su na 120 di gruppi minori, ta i quali ci sunu i sukuma e li nyamwenzi. A speranza de vita arrive a 40 anni, l'analfabetismo allu 32%. A condizione sociosanitaria è alli margini de l'insufficienza totale. Dar es Salaam è lu centro chiù popolatu du continenti, pua ci sunu Zanzibar e Tanga. Li riliggioni dominanti su u Cristianesimu e l'Islam. I lingue ufficiali sunu u swahili e l'ingrisi.
Storia
[cancia | cancia lu còdici]De antichissima origine, cca su stati trovati i primi esemplari de ummini primitivi, ma i primi abbitanti eranu tipo i boscimani, eranu cacciaturi-raccoglituri, i bantu assimilarunu cu iddi. Doppu arrivarono mercanti persiani, arabi e indiani e si mischaruno culli africani criandu i Swahili, criandu na fiorente economia agricola e culturale. I primi europei ca arrivarono furono i portoghesi, pua doppu arrivarno belgisi, tedeschi e ingresi. Allu congresso de Berlinu u terrirorio diventò tedesco, ma pe 20 anni. Quannu a Germania perdette a guerra, u territorio venne cedutu allu Regnu Unitu. Doppu tanti anni di lotte ottenne l'indipendenza a Parti continentali (u Tanganica) e suttu a guida de Julius Nyerere dapprima cu ministru, pua cu presidente. Ntô 1964 pe la precisione u 25 di aprili grazie puru a Nyerere u Tanganica se unisce cu Zanzibar. u TANU e l'ASP se uniscianu intra nu partitu sulu (u CCM) de formazione socialista. A Tanzania è considerata a Svizzera de l'Africa orientale, pe la sua politica tranquilla, eccetto pe li attentati a Dar es Salam u 1998 ad opera de Al Quaeda. U CCM ha smesso de essere nu partito unico intra u paese, ma tene sempri na parti fondamentali. Ntô 2005 è statu elettu cu presidente Kikwete (mussulmano), economista.
| Paisi dû Munnu | Àfrica | |
| Àfrica dû Sud | Algirìa | Angola | Benin | Botsuana | Burchina Fasu | Burunni | Camerun | Capu Virdi | Ripubblica Centrafricana | Ciad | Comori | Ripùbbrica dû Congu (Congu-Brazzaville) | Ripùbbrica Dimucràtica dû Congu (Ex-Zaire) | Costa d'Avoriu | Eggittu | Eritria | eSwatini (Swaziland) | Etiopia | Gabun | Gambia | Gana | Gibbuti | Guinia | Guinia Ecuaturiali | Guinia Bissau | Kenya | Lesothu | Libberia | Libbia | Madagascar | Malaui | Mali | Maroccu | Mauritania | Maurizziu | Mozambicu | Namibbia | Niger | Nigeria | Riunioni | Ruanna | San Tome e Principi | Senegallu | Seicelli | Serra Liuni | Somalia | Sudan | Sudan dû Sud | Tanzania | Togu | Tunisia | Uganna | Zambia | Zimbabbui | |
| Enclavi | |
| Ceuta (Spagna) | Melilla (Spagna) | |
| Territori ccû nu statu legali ndifinitu | |
| Sahara Uccidintali | |
