Bielurussia
| Bielurussia | |
|---|---|
| Dati amministrativi | |
| Nomu cumpretu | Bielurussia (Белару́сь ~ Belarus') |
| Nomu ufficiali | Рэспубліка Беларусь |
| Lingui ufficiali | lingua bielurussa |
| Àutri lingui | lingua russa |
| Capitali | Minsk (2.020.600 ab. / 2020) |
| Pulitìca | |
| Guvernu | ripùbbrica |
| Capu đđî Statu | Alexander Lukachenko (Legittimitati cuntistati) |
| Primi ministri râ Bielurussia | Raman Haloŭčenka |
| Nnipinnenza | 1991 |
| Trasuta nnâ l'ONU | 24 Uttùviru 1945 (mèmmiru funnaturi) |
| Ària | |
| Tutali | 207.600 km² |
| Pupulazziuni | |
| Tutali | 9.475.174 ab. (2019) |
| Dinsitati | ab./km² |
| Ìnnici đđî criscita | -0,18% (2012) |
| Nomu đđî l'abbitanti | Bielurussi |
| Giografìa | |
| Cuntinenti | Europa |
| Cunfini | Russia, Ucraina, Pulonia, Lituania, Lettonia |
| Fusu urariu | UTC+3 |
| Ecunumìa | |
| Munita | rublu bielurussu |
| Munita pricidenti | rublu suvièticu |
| Àutru | |
| Còdici ISO 3166 | BY, BLR, 112 |
| TLD | .by |
| Prifissu tel. | +375 |
| Sigla autu. | BY |
| Innu nazziunali | My, bielarusy (Mèa Bielurussia) |
| Festa nazziunali | 3 Giugnettu |
| Evuluzziuni stòrica | |
| Statu pricidenti | |
Cuurdinati: missing longitude (dec format) in {{Coord}}
A Bielurussia jè unu statu đđâ Europa orientali ex-mèmmira đđî l'Unioni Suviètica. Fussi statu funnaturi đđ'ONU quannu jèra parti đđâ l'Unioni Suviètica. U ssò nomu significa "Russia janca".
Storia
[cancia | cancia lu còdici]Ripùbbrica Pòpulari Bielurussa đđô 1918 nzinô 1919. Statu mèmmira đđ'Unioni Sovietica đđô 1919 nzinô 1991, ccâ Ripùbbrica Sucialista Suvietica Bielurussa.
Giografìa
[cancia | cancia lu còdici]A Bielurussia c'avi na supirfici đđî 208.000 chilomìtri quatrati, 'un havi sboccu ntô mari jé cunfina ccâ Pulonia jé a Lituania au ovest, a Lettonia au nord, a Russia au est, jé l'Ucraina au sud. A capitali jè Minsk.
Urdinamentu đđû Statu
[cancia | cancia lu còdici]A Bielurussia jè na Ripùbbrica Prisidenziali. Oji u prisidenti jè l'attuali Alexander Lukachenko ma jè a ssò legittimitati jè cunistata. U primu ministru jè Raman Haloŭčenka.
Divisioni amministrativa
[cancia | cancia lu còdici]A Bielurussia havi 6 Voblasci.
| Nomi đđî riggiuni ('n bielurussu) | Capulochi đđî riggiuna |
| Voblasc' di Brėst (Брэсцкая вобласць) | Brest (Брэст) |
| Voblasc' di Hrodna (Гродзенская вобласць) | Hrodna (Гродна) |
| Voblasc' di Homel' (Гомельская вобласць) | Homel (Гомель) |
| Voblasc' di Minsk (Мiнская вобласць) | Minsk (Мінск) |
| Voblasc' di Mahilëŭ (Магілёўская вобласць) | Mahilëŭ (Магілёў) |
| Voblasc' di Vicebsk (Вiцебская вобласць) | Vicebsk (Віцебск) |

Lingua
[cancia | cancia lu còdici]A lingua ufficiali è la lingua bielurussa, ô 1995 lu russu.
Autri pruggetti
[cancia | cancia lu còdici]
Albanìa | Andorra | Austria | Azzirbaiggian | Armenia | Belgiu | Bielurussia | Bosnia-Erzegovina | Bulgarìa | Cipru | Croazzia | Danimarca | Estonia | Finlandia | Francia | Girmania | Grecia | Giorgia | Irlanda | Islandia | Italia | Kòssuvu | Lettunia | Liechtenstein | Lituania | Lussimburgu | Malta | Moldavia | Mònacu | Montenegru | Norveggia | Paisi Vasci | Portugallu | Pulonia | Regnu Unitu | Ripùbblica Ceca | Ripubblica Macidonia | Rumanìa | Russia | San Marinu | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezzia | Svìzzira | Turchìa | Ucraina | Unghirìa | Vaticanu


