Chiroptera
| Taḍḍariti | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Classificazzioni scintìfica | |||||||||
| |||||||||
|
|
Li chiròttira (Chiroptera BLUMENBACH, 1779), megghiu canusciuti comu taḍḍariti, sunnu n'Òrdini dî mammìfiri placintati. Sunnu l'Òrdini cchiù chinu doppu chiḍḍu dî rusicanti, cû 20% dî tutti li speci di mammìfiri.
Noma
[cancia | cancia lu còdici]La parola chiròttiru veni dû grecu χείρ (chéir, "manu") e πτερόν (pterón, "ala").
'N sicilianu, taḍḍarita, taḍḍarica, tagghiarica, surciu taḍḍaritu vennu tutti dû grecu λαχταρίδα "lachtarida", sdifurmazzioni di νυκτερίς -ίδος, di νύκτερος «nutturnu».
Ntâ pruvincia di Missina è dittu puru sùrici vecchiu.
Discrizzioni
[cancia | cancia lu còdici]Grannizzi
[cancia | cancia lu còdici]La taḍḍarita cchiù nica ca si sapi è Craseonycteris thonglongyai, ca è 29-34 mm di lunghizza, la raputa alari di 150 mm e un pisu di 2-2,6 g. Si penza ca è macari lu mammìfiru cchiù nicu, nzèmmula ô Suncus etruscus.
La cchiù granni, mmeci, è Acerodon jubatus, c'un pisu di 1,6 kg e na raputa alari di 1,7 m.
Volu
[cancia | cancia lu còdici]Li taḍḍariti sunnu l'ùnici mammìfiri ca ponnu abbulari, picchì ànnu na struttura di peḍḍi ca si spanni dî jìdita dâ "manu" nzinu â cuda. Sta peḍḍi si chiama pataggiu.
L'arti supraniuri ànnu jìdita allungati ca pirmèttinu a sta peḍḍi mi si stenni quannu stannu abbulannu.
Eculucalizzazzioni
[cancia | cancia lu còdici]Carattirìstica dû suttòrdini dî Yangochiroptera, è chiḍḍa di usari l'eculucalizzazzioni pi cacciari. Sta tècnica usa lu sonu jittatu di l'armalu pi truvari la so preda. Stu sonu bummija supr'â preda (di sòlitu parpagghiuna e autri nzetti) e appoi torna arreti facennu leccu e dànnuci ô pridaturi a pusizzioni.
Dieta
[cancia | cancia lu còdici]La majurìa dî taḍḍariti mancia nzetti ca pigghia abbulannu. Ntô suttòrdini dî Yinpterochiroptera, lu manciari cchiù cumuni è la frutta ma macari lu nèttari. Certi speci si spicializzaru pi cacciari armali cchiù grossi, comu pisci e giurani, e addirittura autri taḍḍariti. Cci sunnu appoi ḍḍi speci ca si nùtricanu a sangu.
Spannuta
[cancia | cancia lu còdici]Li taḍḍariti s'attròvanu nta tutti li cuntinenti abbestra di l'Àrtidi e l'Antàrtidi.
La taḍḍarita cchiù cumuni ntô tirritoriu talianu e sicilianu è la Nyctalus noctula, di tagghia grossa e di culuri brunu russignu. Chissa si nùtrica n majuranza di nzetti, cert'uni videmma dammaggiusi a l'agricurtura.
Classificazzioni
[cancia | cancia lu còdici]Li du' suttòrdini tradizzionali su':
- Microchiroptera
- Macrochiroptera
Ma studi cchiù ricenti vìttiru pû veru comu certi famigghi dû primu sunnu cchiù assai mparintati cû sicunnu, adunca àvi dû 2001 ca si pruponi st'autra classificazzioni:
- Yinpterochiroptera
- Yangochiroptera
Evuluzzioni
[cancia | cancia lu còdici]Li ristatini fòssili dî chiròttira sunnu assai diffìcili d'attruvàrisi pi curpa dâ struttura fràggili dû so schèlitru. Lu fòssili cchiù anticu è chiḍḍu di Altaynycteris aurora di quasi 56 miliuna d'anni arrè, canusciutu sulu pi quarchi denti.
Curiusità
[cancia | cancia lu còdici]Lu gèniri Tadarida parissi pigghiari lu nomu dâ parola siciliana taḍḍarita, picchì lu naturalista Constantine Samuel Rafinesque, ca pi primu usau stu nomu, era 'n Palermu quannu discrissi la speci.
| L'òrdini di mammìfiri pi suttaclassi |
|---|
| Australosphenida: Monotremata
Marsupialia: Didelphimorphia · Paucituberculata · Microbiotheria · Notoryctemorphia · Dasyuromorphia · Peramelemorphia · Diprotodontia Placentalia: Afrosoricida · Macroscelidea · Tubulidentata · Hyracoidea · Proboscidea · Sirenia · Cingulata · Pilosa · Scandentia · Dermoptera · Primates · Rodentia · Lagomorpha · Insectivora · Chiroptera · Pholidota · Carnivora · Perissodactyla · Artiodactyla · Citacea |