Carnivora

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Carnivora
Èbbica dû fòssili: Paleocene - Ricenti

Classificazzioni scintìfica
Regnu:Animalia
Filu:Chordata
Classi:Mammalia
Òrdini:Carnivora
Bowdich, 1821

Carnivora è n'òrdinimammìfiri (dû latinu significannu chiddu chi mancia carni). Cunteni cchiù di 260 mammìfiri placintali chi sunnu carnazzeri). Nunustanti ca lu Panda giacanti mancia quasi sclusivamenti erva (ma è puru veru ca a li voti mancia pisci, ova e nzetti videmma), quasi tutti l'àutri chi fannu parti di st'òrdini màncianu carni. Àutri, comu l'ursi, màncianu carni e chianti. L'armali di carnivora hannu na forma di crozza assai carattirìstica, e li denti di tutti sti gènira hannu li stissi carattirìstichi videmma.

Classificazzioni[cancia | cancia la surgenti]

  • ÒRDINI CARNIVORA
    • Suttòrdini FELIFORMIA (c'assummìgghianu nu jattu)
      • Famigghia Eupleridae : Malagasy carnazzeri; 8 speci nta 7 gènira
      • Famigghia Felidae: jatti; 37 speci nta 18 gènira
      • Famigghia Herpestidae: ng: mongoose; 30 speci nta 13 gènira
      • Famigghia Hyaenidae: jeni e aardwolf; 4 speci nta 4 gènira
      • Famigghia Nandiniidae: civet di l'Àfrica; 1 speci nta 1 gèniri
      • Famigghia Nimravidae: sabre-tooth fausu (estintu)
      • ?Famigghia Prionodontidae: linsang asiaticu
      • Famigghia Viverridae: civet e sìmili; 32 speci nta 17 gènira
    • Suttòrdini CANIFORMIA (c'assummìgghianu nu cani)

Liami sterni[cancia | cancia la surgenti]


L'òrdini di mammìfiri pi suttaclassi
Australosphenida: Monotremata

Marsupialia: Didelphimorphia · Paucituberculata · Microbiotheria · Notoryctemorphia · Dasyuromorphia · Peramelemorphia · Diprotodontia

Placentalia: Afrosoricida · Macroscelidea · Tubulidentata · Hyracoidea · Proboscidea · Sirenia · Cingulata · Pilosa · Scandentia · Dermoptera · Primate · Rodentia · Lagomorpha · Insectivora · Chiroptera · Pholidota · Carnivora · Perissodactyla · Artiodactyla · Citacea